Week-end de distracţie pentru români. Sâmbătă, peste 717.000 români, care poartă numele Sfântului Apostol Andrei, îşi serbează ziua onomastică, alături de prieteni şi rude. Distracţia continuă duminică, de Ziua Naţională. Sfântul Andrei este, de asemenea, potrivit tradiţiei, apostolul care i-a creştinat pe români. Şi, dacă la noi ceea ce am putea numi „sfânt naţional” este sărbătorit, din întâmplare, cu o zi înainte de ziua naţională, în state ca Irlanda sau Ungaria, chiar ziua sfântului este sărbătoarea oficială a ţării.
Citeşte şi: Ziua Naţională: Militarii străini defilează pe sub Arcul deTriumf din Bucureşti
Sfântul Andrei, sărbătorit la 30 noimebrie, este considerat ocrotitorul României, pentru că a propovăduit creştinismul pe teritoriul ţării noastre şi a înfiinţat prima Biserică într-o peşteră din zona Dobrogei. A fost proclamat ocrotitorul României în anul 1997. De asemenea, prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin Decretul nr. 517/20 iulie 2012 al preşedintelui României, ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca “zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează”, potrvit Basilica.ro.
Citeşte şi: FOTO. Repetiţie generală pentru parada de Ziua Naţională
1 Decembrie este Ziua Naţională a României, adoptată prin lege după căderea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918 a avut loc Marea Unire.
De fapt, Sfântul Andrei dă tonul sărbătorilor de iarnă. De această zi se leagă o serie de supersitţii, cum ar fi că fetele fără iubit îşi visează ursitul. Totodată se spune că în această noapte ies spiritele morţilor din morminte, iar strigoii bântuie viii.
Femeile trebuie să aibă grijă să pună căţei de usturoi la ferestre, la uşi şi la porţi, pentru a alunga relele. Tot în ajunul acestei zile, în casele romanilor se obişnuieste să se pună, simbolic, grâu la încolţit, într-un vas mic. Se crede că, dacă în zilele urmatoăre sărbătorii grâul va creşte verde şi frumos, anul va fi bun şi bogat, iar dacă nu, sărac.
Citeşte şi: Peste 717.000 români poartă numele Sfântului Apostol Andrei
În general, românii sărbătoresc Ziua Naţională cu vin fiert sau ţuică fiartă, dar şi cu mâncare tradiţională, cum ar fi sarmale cu mămăligă şi ardei iutie ori fasole cu ciolan.
De Ziua Naţională, Ungaria îşi omagiază cel mai mare rege, Sfântul Ştefan
Ziua Naţională a Ungariei este sărbătorită pe 20 august, în aceeaşi zi cu omagierea Sfântului rege Ştefan I, întemeietorul Regatului Ungariei. Ştefan I s-a născut 957 la Esztergom şi a murit la 15 august 1038 la Szekesfehervar. El este considerat primul creştin al maghiarilor, membru al Casei Arpadiene.
Ştefan a fost canonizat în 1083, însă Ungaria l-a sărbătorit pe regele Ştefan după mutarea capitalei la Buda, iar apoi Budapesta, în 1873. După al doilea Război Mondial, comuniştii au abolit Ziua Sfântului Ştefan, astfel că începând din 20 august 1950 a fost sărbătorită Ziua Constituţiei, apoi, în timpul lui Kadar Janos, a fost Sărbătoarea recoltei. Din anul 1990, ziua de 20 august a devenit, din nou, sărbătoarea Sfântului Ştefan.
Regele Ştefan a avut un rol important în întărirea creştinismului. În acest sens el a dat legi care au venit în apărarea bisericilor, asigurarea învăţământului creştin dar şi stoparea violenţelor, asigurarea drepturilor proprietarilor de pământuri, apărarea văduvelor şi orfanilor dar şi condamnarea vrăjitoarelor.
În fiecare an, pe 20 august, la Budapesta, are loc un impresionant spectacol de artificii. Maghiarii sărbătoresc cu bere, palincă şi gulaş dar şi alte bunătăţi tradiţionale.
Irlanda, sărbătoreşte cu dansuri şi multă bere
17 martie este cea mai importantă zi pentru irlandezi. Ei îşi sărbătoresc Ziua Naţională şi pe Sfântul Patrick. Irlandezii au un mod aparte de a se distra. Ei fac din această sărbătoare un adevărat festival dedicat întregii culturi irlandeze. Oamenii ştiu să se distreze. Nici nu ne mai putem imagina această zi fără dansul tradiţional irlandez şi bere.
Sfântul Patrick s-a născut în secolul al IV-lea în Britannia romană. A fost capturat de irlandezi şi ţinut captiv pe insulă timp de 6 ani. Atunci s-a dedicat religiei şi se spune că în acea perioadă ar fi avut o revelaţie divină prin care Dumnezeu îi cerea să-i creştineze pe irlandezi. Evadează şi se întoarce în Irlanda în 432, unde începe procesul de creştinare a irlandezilor.
Apariţia trifoiului în cultura irlandeză vine de la faptul că Patrick se folosea de această plantă pentru a explica doctrina creştină a Sfintei Treimi. De aici şi obiceiul de a purta frunze verzi de trifoi pentru sărbătoriea zilei de 17 martie.
Şi cu toate că această sărbătoare pică în Postul Paştelui, se acceptă consumul de carne în ziua de 17 martie. Astfel, de ziua Sf. Patrick irlandezii merg de dimineaţă la biserică, apoi organizează un mare ospăţ în onoarea patronului lor spiritual.
Ziua Sfântului Patrick a devenit sărbătoare naţională în anul 1903, iar în anii ’90 a apărut şi Festivalul Sf. Patrick.
Ziua Sfântului Patrick se sărbătoreşte, în prezent, în toată lumea, după ce diaspora irlandeză a dus din obiceiurile lor în ţările care i-au adoptat. În America de exemplu, râul Chicago este colorat în verde, de 17 martie, cu ajutorul unor vopsele vegetale.
În Marea Britanie ziua naţională este Queen’s Day (ziua reginei). Conform tradiţiei această zi este sărbătorită în prima, a doua sau a treia sâmbătă din luna iunie, când vremea este frumoasă, nu în ziua când s-a născut regina. De Queen’s Day sunt organizate parade impresionante, iar manifestările sunt conduse de familia regală.
În Tailanda, Ziua Naţională se schimbă în funcţie de succesiunea la tron. În prezent, Ziua Naţională, şi implicait cea a regelui, este pe 5 decembrie.
Portugalia îşi sărbătoreşte Ziua Naţională la 10 iunie, în aceeaşi zi în care se comemorează moartea poetului naţional, Luis de Camoes (din 10 iunie 1580).
Kurdistanul sărbătoreşte în acelaşi timp Ziua Naţională şi Anul Nou. Kurzii celebrează venirea anului nou la 21 martie, odată cu echinoctiul de primavară.
