Creștinii sărbătoresc, joi, Înălțarea Domnului, la 40 de zile de la Paști, precum și pe Sfinții Constantin și Elena. Totodată, de Înălțare, românii celebrează Ziua Eroilor.
Ziua Înălțării
Așa după cum o mărturisesc Evangheliile: "Și i-a dus afară până spre Betania și, ridicându-Și mâinile, i-a binecuvântat. Și pe când îi binecuvânta, S-a despărțit de ei și S-a înălțat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Și erau în toată vremea în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu". (Luca cap. 24; 50-53)
Prin Înălțare, Hristos Dumnezeu iese din lume, pregătind totodată venirea Duhului Sfânt. El a dorit ca ucenicii să fie martori la Înălțarea Sa pentru ca întreaga lume să cunoască prin ei că S-a Înălțat la cer cu trupul transfigurat prin Înviere, conform Agerpres.
Pe când se înălța, Iisus a binecuvântat pe apostoli, pe toți oamenii și întreaga natură. Pe când binecuvânta, a fost luat într-un nor, ce reprezintă Slava lui Dumnezeu, lumina dumnezeiască veșnică, în care Hristos a fost primit și în care a înălțat natura noastră umană.
Ziua Eroilor
De Ziua Înălțării Domnului (mare sărbătoare creștină, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus din Nazaret, la 40 de zile după Înviere) celebrăm Ziua Eroilor, sărbătoare națională a poporului român, în memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului. Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) se sărbătorește anul acesta la 21 mai.
În semn de recunoștință pentru sacrificiul suprem al sutelor de mii de ostași căzuți la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele țări beligerante în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a operelor comemorative de război dedicate acestora.
În România, care a pierdut în prima mare conflagrație a secolului XX aproape un milion de militari și civili, concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 — care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălțării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare națională a poporului român. Țara noastră a devenit astfel primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naționali.
Sfinții Mari Împărați Constantin și Elena
Sfântul Constantin cel Mare s-a născut în anul 272, în cetatea Naissus (astăzi, Niș, în Serbia), din provincia romană Moesia Superior. Tatăl său, Constanțiu Chlor, care la acea vreme era general, a ajuns mai târziu la conducerea imperiului cu titlul de "caesar".
Forma de conducere a Imperiului Roman era atunci tetrarhia, doi "augustuși" și doi "caesari", aceștia ajungând în cele din urmă să-și dispute puterea. Astfel, Constantin cel Mare, proclamat de armată împărat, a intrat în conflict cu fiul fostului împărat Maximian, Maxențiu.
Lupta dintre Constantin și cezarul care stăpânea Roma, împreună cu ținuturile de Răsărit ale imperiului, Maxențiu (317-313), a fost câștigată de Constantin la Turin și Verona, urmând ca acesta să vină asupra Romei. Bătălia decisivă cu Maxențiu a fost dată la Podul Milvius, lângă Tibru, în octombrie 312.
În ziua premergătoare luptei, rugându-se "Dumnezeului tatălui său", Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei birui), conform mărturiei lui Eusebiu de Cezareea, scriitor bisericesc. În noaptea în care a urmat împăratul și-a însemnat cu crucea toate steagurile armatei sale. Bătălia de-a doua zi a fost câștigată de Constantin care a intrat biruitor în Roma, iar Maxențiu s-a înecat în apele Tibrului.
