Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Vedete faţă-n faţă cu Securitatea. Ducu Darie neagă orice colaborare: În 1988 am fost ANCHETAT de Securitate şi întrebat dacă nu fac parte din FSN

Nume grele din viaţa publică românească - actori, regizori şi oameni de televiziune - s-au întâlnit în drumul lor spre celebritate şi cu Securitatea comunistă, de la care s-au ales cu nume de cod specifice sau pentru care au dat note informative.

Printre vedetele "agăţate" de păienjenişul Securiţăţii se numără actorii Mircea Albulescu, Ion Besoiu, cântăreţul Ducu Bertzi, cascadorul Szoby Cseh, actorul Alexandru Repan, cântăreţul de muzică populară Gheorghe Turda, realizatoarea TV Christel Ungar Ţopescu şi fostul prezentator TV Leonard Miron, regizorul Alexandru Ducu Darie şi Grigore Leşe, potrivit Evenimentul zilei.

După ce le-a analizat dosarele, CNSAS a decis că Mircea Albulescu, Ducu Darie, Christel Ungar-Ţopescu, Grigore Leşe şi Leonard Miron nu au colaborat cu Securitatea. Chiar şi aşa, Albulescu, Ungar-Ţopescu, Darie şi Miron au fost băgaţi de Evenimentul zilei în aceeaşi oală cu cei în cazul cărora s-a constatat colaborarea cu Securitatea.

Ducu Darie: „În 1988 am fost anchetat de Securitate şi întrebat dacă nu fac parte din Frontul Salvării Naţionale"

Regizorul Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, a declarat pentru România liberă că nu a colaborat niciodată cu Securitatea şi că acest lucru este lămurit chiar de Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii: „În 2008, m-au sunat de la CNSAS că nişte jurnalişti de la Evenimentul Zilei au cerut să mi se investigheze dosarul. „Foarte bine", am zis eu, „nici o problemă. Să se cerceteze!". Şi acum o lună am primit din partea CNSAS un certificat prin care se atestă că nu am colaborat şi că din dosarul meu, pe care eu nu l-am cercetat că nu vreau să ştiu cine m-a turnat, se înţelege că m-am sustras colaborării. Acest certificat de necolaborare se află şi pe site-ul CNSAS."

Regizorul a mai explicat faptul că Securitatea a încercat să-l racoleze, dar că el nu a acceptat acest lucru - „Prima dată m-au chemat când eram în anul II de facultate. Fusesem în Anglia şi m-au pus să povestesc ce am văzut pe acolo. Eu le-am înşirat tot felul de bazaconii, că am văzut sere de trandafiri şi alte prostii de soiul ăsta. Cum nu le-am fost de nici un folos, m-au lăsat în pace. Mai târziu, au încercat să mă racoleze la Oradea, când eram regizor, dar nu am marşat nici atunci. Iar în 1988 am fost chiar anchetat de Securitate timp de 12 ore. Apăruseră în Piaţa Amzei nişte manifeste semnate Frontul Salvării Naţionale şi un pensionar a venit la noi acasă şi i-a arătat un astfel de manifest lui tata. A doua zi m-au înhăţat băieţii cu albaştri şi m-au luat la întrebări dacă eu sau tata facem parte din Frontul Salvării Naţionale şi cine sunt ăştia din aşa-numitul front. Mi-au zis chiar că: „Dacă ni-i dai pe ăştia care semnează manifestele îţi dăm medalia Steaua României." Eu le-am răspuns : „Nu ştiu, domnule, nimic. N-am auzit în viaţa mea de frontul ăsta." Şi după 12 ore mi-au dat drumul. Nu ştiu nici până în ziua de azi dacă aveam microfoane în casă sau dacă pensionarul acela care venise cu manifestul nu era cumva el însuşi turnător."

Mai mult chiar, Ducu Darie a primit interdicţie de a mai monta timp de un an de zile în urma spectacolului "Jolly Joker", o puternică satira politică la adresa dictaturii comuniste, pus în scenă de regizor la Teatrul de Stat din Oradea. ”Atunci s-a pus problema să fiu exclus şi din partid, numai că eu nu eram membru PCR aşa că nu au avut de unde să mă dea afară”, a comentat artistul.

La rândul său, muzicianul Grigore Leşe a primit verdict de necolaborare cu Securitatea. El a povestit că a fost ani de zile hărţuit de un miliţian din satul unde era profesor de muzică să dea informaţii despre colegii săi de la şcoală, dar că a refuzat cu obstinaţie acest lucru. ”Pe mine nu m-a acuzat nimeni niciodată că aş fi fost colaborator. Acum câţiva ani, nişte jurnalişti de la EVZ au cerut să vadă mai multe dosare ale unor artişti. Atunci eu m-am dus şi mi-am cerut dosarul. Iar acolo scria că eu nu corespundeam cu ceea ce cereau securiştii. Şi CNSAS mi-a dat ştampilă că nu am colaborat. Asta nu s-a întâmplat în urma unui proces, ci după simpla studiere a dosarului. Eu nu am avut nici o poveste cu Securitatea, ci doar cu un sergent major de miliţie din sat. Atât,” a mai spus muzicianul.

Szoby Cseh: NU am colaborat cu Securitatea. Cine este Sabin?

Cascadorul Szoby Cseh a declarat pentru România Liberă că este o greşeală şi că el nu a colaborat cu fosta Securitate. Mai mult, Szoby Cseh spune că nu a fost angajat niciodată la Centrul de Producţii Cinematografice Bucureşti şi că a fost mecanic agricol.

Nici despre numele de cod pe care l-a avut - "Sabin" - nu mai ştie nimic: "Da, Curtea de Apel a decis că ‘Sabin' a fost colaborator al Securităţii, dar cine e Sabin? Care Sabin?".

Cascadorul Szoby Cseh (70 de ani) a semnat un angajament de colaborator cu Securitatea la 2 decembrie 1978. Cseh era angajat la Centrul de Producţii Cinematografice Bucureşti şi a primit numele cospirativ „Sabin".

Motivul recrutării: încadrarea informativă a salariaţilor, deoarece „este în relaţii bune cu majoritatea şi cunoaşte preocupările. Cseh a furnizat nouă materiale infomative. Curtea de Apel a decis că „Sabin" a fost colaborator al Securităţii, iar dosarul se află la Curtea Supremă.

Citeşte şi Un român din Australia, JIGNIT că DUCU BERTZI vine în turneu: Cum poate Ambasada României la Canberra să sponsorizeze un COLABORATOR al SECURITĂŢII?

Mircea Albulescu

Contactat de România liberă, Mircea Albulescu a cerut un răgaz pentru comentarea articolului apărut în Evenimentul zilei şi a promis că va reveni cu o poziţie.

În 1988, Direcţia a III-a Contrainformaţii a Securităţii a solicitat Partidului Comunist Român (PCR) aprobarea de a-l folosi pe actor în calitate de sursă. Ofiţerii i-au atribuit lui Mircea Albulescu numele conspirativ „Manole".

Leonard Miron

În acest an, realizatorul TV Leonard Miron (foto), 43 de ani, a ţinut prima pagină a tabloidelor, după ce au fost publicate mai multe poze în care apărea alături de un bărbat. Ziarele au titrat că este vorba de iubitul său, Miguel, cu care are o relaţie de zece ani de zile. În arhivele CNSAS, Miron este titularul unui dosar fond reţea.

El a fost recrutat la 15 noiebrie 1989, cu o lună înaintea căderii comunismului, pentru „supravegherea informativă în rândul studenţilor străini". A semnat un angajament şi a preluat numele cospirativ de „Alexandru". Nu a dat nicio notă infomativă. În 1990, începea să lucreze la o emisiune muzicală la Radio Delta RFI, iar în 1991, prezenta emisiunea „Şcoala Vedetelor". Cariera în televiziune şi-a încheiat- o cu emisiunea „Veniţi cu noi pe programul doi!". Miron locuieşte în prezent în oraşul britanic Reading.

Christel Ungar-Ţopescu

Christel Ungar-Ţopescu (46 de ani), care realizează la TVR una din cele mai longevive producţii ale postului public - emisiunea în limba germană -, a fost recrutată de Securitate pe data de 7 februarie 1987, în perioada în care era studentă la Facultatea de Filologie din Iaşi, pentru „supravegherea informativă a colegilor de facultate şi pentru cunoaşterea activităţii unui lector german".

Gheorghe Turda

Cântăreţul de muzică populară, generalul (r) Gheorghe Turda (63 de ani), este prima vedetă din România pentru care instanţa a decis definitiv că a colaborat cu Securitatea. Decizia fost dată anul trecut de Curtea Supremă.

Potrivit CNSAS, în 1971, Turda s-a prezentat de bunăvoie la postul de Miliţie şi şi-a turnat mătuşa care voia să părăsească România. Asta, după ce ofiţerii au intenţionat să-l recruteze pe cântăreţ, dar au renunţat întrucât acesta nu corespundea scopurilor urmărite de Securitate.

Ion Besoiu

Actorul Ion Besoiu (81 de ani) şi-a turnat la Securitate colegii şi subalternii de la Teatrul Bulandra, în perioada în care era directorul instituţiei, potrivit CNSAS. El ar fi dat mai multe note informative sub numele conspirativ „Bogdan", în perioadele 1980-1985 şi 1988-1989. Printre cei turnaţi erau actorul Ion Caramitru şi scriitorul Dinu Săraru. În acest caz, CNSAS cere judecătorilor să-i dea lui „Bogdan" verdictul de colaborator al Securităţii.

Ducu Bertzi

Folkistul Ducu Bertzi (57 de ani) a fost recrutat în 28 aprilie 1988 de Securitatea Municipiului Bucureşti, în calitate de gazdă a unei case de întâlniri având numele conspirativ „Victoria". El şi-a pus la dispoziţia securiştilor garsoniera în care locuia.

Motivul: Bertzi lucra numai în schimbul 1, era subinginer la o întreprindere din Capitală, iar uneori efectua turnee artistice în ţară. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Ducu Bertzi a colaborat cu Securitatea, iar dosarul să află la Curtea Supremă.

Alexandru Repan

Actorul Alexandru Repan (72 de ani), care a fost recrutat la 29 august 1974 în scopul încadrării informative a unor diplomaţi străini, a semnat un angajament şi a primit numele conspirativ „Hans".

CNSAS susţine că activitatea informativă a lui „Hans" nu s-a limitat la motivul recrutării sale iniţiale, ci a cuprins şi informaţii referitoare la colegii de serviciu şi la cunoştinţele sale. Curtea de Apel a stabilit că Repan a fost colaborator al Securităţii, iar actorul nu a mai declarat recurs.

Since you are here

… we have a small favour to ask. More people are reading and supporting our independent, investigative reporting than ever before. And unlike many news organisations, we have chosen an approach that allows us to keep our journalism accessible to all, regardless of where they live or what they can afford. Romania Libera is editorially independent, meaning we set our own agenda. Our journalism is free from commercial bias and not influenced by billionaire owners, politicians or shareholders. No one edits our editor. No one steers our opinion. This is important as it enables us to give a voice to those less heard, challenge the powerful and hold them to account. It’s what makes us different to so many others in the media, at a time when factual, honest reporting is critical. Every contribution we receive from readers like you, big or small, goes directly into funding our journalism. This support enables us to keep working as we do – but we must maintain and build on it for every year to come. Support The Romania Libera from as little as €1 – and it only takes a minute. Thank you.

Topics

Subscribe Romania Libera weekly
Subscribe Romania Libera essential new magazine
An alternative to breaking news
Subscribe Romania Libera essential new magazine