Ministerul Justiţiei a început consultările pentru implicarea instituţiilor publice, a mediului de afaceri şi a societăţii civile în elaborarea noii Strategii Naţionale Anticorupţie 2016 – 2020 şi estimează că în luna mai proiectul va fi pus în dezbatere publică, urmând ca în iunie să fie adoptat de Guvern, transmite Agerpres.
Potrivit unui comunicat al Executivului, Ministerul Justiţiei a prezentat Guvernului concluziile preliminare privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012 – 2015, precum şi stadiul şi calendarul elaborării proiectului Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016 – 2020.
“În ceea ce priveşte Strategia Naţională Anticorupţie 2012 – 2015, beneficiul major al aplicării a fost accentul pus pe implementarea standardelor de integritate. Aproximativ 2.500 de instituţii publice, respectiv ministere, primării, autorităţi independente, companii cu capital de stat, au lucrat împreună cu Ministerul Justiţiei pentru a găsi cele mai eficiente mecanisme de aplicare a măsurilor preventive”, precizează sursa citată.
Potrivit Executivului, un alt beneficiu al aplicării strategiei este stabilitatea cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie.
“Această stabilitate, inclusiv sub forma alocării resurselor bugetare pentru autorităţile specializate – DNA, ANI şi Direcţia Generală Anticorupţie – contribuie la eficienţa acestor autorităţi, îndeosebi în zona de combatere. Introducerea legislaţiei privind valorificarea bunurilor sechestrate şi confiscarea extinsă este un alt progres înregistrat în cadrul acestei strategii, dublat de o creştere a indicatorilor înregistraţi de procurori şi instanţe în materia recuperării prejudiciului”, se mai arată în comunicatul citat.
Guvernul remarcă şi faptul că la nivelul administraţiei publice centrale au fost identificate bune practici precum: formularea de către Curtea de Conturi a 341 de sesizări către organele de urmărire penală, prejudiciul total rezultat din acestea fiind de 1.340 miliarde euro sau crearea modulului de licitaţii trucate.
Potrivit sursei citate, evaluările reciproce realizate între instituţiile publice au identificat şi unele deficienţe cum ar fi: necesitatea consolidării structurilor de prevenire la nivelul instituţiilor publice, precum şi a celor de control intern şi audit sau necesitatea educaţiei anticorupţie.
