Raportul Inspecţiei Judiciare (IJ) privind cărţile scrise de deţinuţi, care a fost adoptat joi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), arată că unii condamnaţi au beneficiat de reduceri ale pedepselor după ce au elaborat lucrări despre care s-a constatat că erau de fapt articole de câteva pagini publicate în diverse reviste, transmite Agerpres.
În raportul IJ sunt identificate o serie de vulnerabilităţi referitoare la această temă, una dintre ele privind imposibilitatea cuantificării, în actuala reglementare, a efortului intelectual al persoanelor private de libertate în elaborarea lucrărilor ştiinţifice, în mod diferenţiat, în funcţie de tipul şi complexitatea lucrării elaborate, precum şi de contribuţia acestora.
Astfel, legea acordă în mod generic un număr de 30 de zile executate din pedeapsă, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate, indiferent de efortul intelectual depus de către autori, concretizat în lucrări ştiinţifice publicate.
În context, IJ face trimitere la mai multe cazuri de la penitenciarele Colibaşi şi Codlea, unde persoane private de libertate au beneficiat de reducerea pedepsei după ce au publicat articole de câteva pagini în unele reviste.
Potrivit raportului, un condamnat de la Penitenciarul Colibaşi a elaborat lucrarea “Descoperire, pregătire şi formare a arbitrilor în fotbal”, care este de fapt un articol de zece pagini publicat în revista ‘Sport şi societate”, iar lucrarea “Managerii şi managementul resurselor umane în fotbal” este tot un articol, publicat în revista ‘Ecoforum”, pentru fiecare dintre ele comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul penitenciarului acordând câte 30 de zile considerate ca executate.
La acelaşi penitenciar, un condamnat a elaborat lucrarea “Principiul non reformation in pejus”, care reprezintă un articol de patru pagini publicat în revista ‘Strategii manageriale” nr. 4, Decembrie 2014, iar lucrarea “Perspective ale pieţei româneşti de retail în contextul Europei 2020”, aparţinând altui deţinut, este tot un articol de zece pagini, publicat în revista ‘Strategii manageriale” nr. 2/2015.
În ambele situaţii, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul penitenciarului a acordat câte 30 de zile considerate ca executate.
O situaţie similară a existat şi la Penitenciarul Codlea, unde un condamnat a elaborat şase lucrări ştiinţifice pentru care i-au fost acordate câte 30 de zile câştig, trei dintre aceste lucrări fiind articole publicate în reviste de specialitate sau în volume publicate la o editură acreditată.
Raportul IJ indică, la capitolul vulnerabilităţi, o serie de lacune legislative privind insuficienta reglementare a condiţiilor şi procedurii în care persoanele private de libertate beneficiază de liberarea condiţionată în urma elaborării unor lucrări ştiinţifice.
În context, IJ face trimitere la situaţii în care unii deţinuţi au publicat un număr mare de lucrări într-un interval de timp redus. “În raport cu această constatare, trebuie menţionat că intrarea în vigoare (…) a Legii nr. 254/2013, care nu mai stabileşte un interval de timp minim pentru elaborarea unei lucrări ştiinţifice, indiferent de complexitatea acesteia, astfel cum era prevăzut în Legea nr.275/2006, a condus la posibilitatea ca o persoana privată de libertate să publice un număr foarte mare de lucrări, în intervale de timp foarte scurte, cu beneficiul reducerii corespunzătoare a pedepsei. Spre exemplu, condamnatul (…) a beneficiat de 150 de zile câştig ca urmare a elaborării şi publicării unui număr de 5 lucrări ştiinţifice, într-o perioadă extrem de redusă (14.08.2014 – 02.03.2015), pentru fiecare în parte solicitând un interval de timp ce varia între 10-15 zile, în condiţiile în care i s-a aprobat program de lucru de 1 – 2 ore pe zi, doar în zilele lucrătoare ale săptămânii”, se arată în document.
La capitolul vulnerabilităţi se precizează, totodată, că, în general, recomandările scrise din partea unui profesor universitar sau a unui conferenţiar universitar privind relevanţa tematicii în domeniul ales au un caracter “formal”, ele necuprinzând referinţe ştiinţifice minime din partea persoanei private de libertate cu privire la tematica aleasă, planul provizoriu al lucrării ori bibliografia ce urmează a fi consultată.
De asemenea, inspectorii judiciari spun că singurul criteriu pentru stabilirea caracterului ştiinţific al unei lucrări este publicarea acesteia la una dintre editurile recunoscute de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS).
Plenul CSM a dispus în 15 septembrie 2015 sesizarea IJ pentru efectuarea unui control tematic cu privire la modul de aplicare a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) lit. f) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal de către judecătorii de supraveghere a privării de libertate şi instanţele de judecată.
