Conducerea Facultății de Științe Politice a Universității București desfășoară o anchetă internă, după ce un profesor a povestit, pe blogul său, că i-a cerut unei studente să vină la cursuri fără văl. Totodată, și CNCD a fost sesizat.
Într-un text intitulat „Fără burka, niqab sau hijab în instituțiile de stat din România”, profesorul Florin Diaconu povestește cum, în 11 otombrie, la unul dintre cursurile sale a venit o tânără „purtătoare de acoperământ islamic.”
„M-am trezit pe cap, ieri, la unul din cursurile mele, cu o purtătoare de acoperământ islamic. Nu o burka, aceea care ascunde complet capul, inclusiv faţa, ci mai degrabă ceva care semăna cu ceea ce numim în mod obişnuit hijab sau al-amira . La o întrebare vădit benignă, zic eu, adresată în afara orelor de curs (de fapt, după ele) legată de eventualitatea ca persoana în cauză să ia în calcul, măcar ca simplă ipoteză de lucru, rugămintea mea de a se gândi dacă, totuşi, chiar e cazul să-şi afişeze în chip atât de ostentativ credinţa, am primit, în loc de răspuns, un şir de zbierăte. Cu puţinele cuvinte pe care le ştie în limba română, persoana în cauză – relativ recent ajunsă în România, pe cât am înţeles, ca refugiat sau azilant – mi-a transmis, printre alte răcnete: „Eu am drepturi!”. Perfect adevărat. Are drepturi, desigur, ca orice alt azilant sau refugiat; ştiu şi eu asta. Doar că drepturi am, la naiba, şi eu, nu numai domnia sa”, scrie profesorul, potrivit ProTV.
El continua dând exemplu de diverși musulmani pe care îi consideră „buni cetățeni români” și subliniază că România are nevoie de imigranți, inclusiv de unii sosiți din Orientul Mijlociu.
„Atâta timp cât nu e agresivă. Şi atâta timp cât nu e nici deranjantă, inclusiv prin gesturi ostentative comise, sub acoperirea atât de convenabilă a credinţei religioase, cu evidentă şi sfidătoare obrăznicie. Sau, eventual, chiar cu vreo miză politică pe termen lung (…). Mi se pare firesc, prin urmare, ca religia şi simbolurile religioase de orice fel – subliniez, de orice fel – să-şi aibă locul lor, dar NU în instituţiile de stat. Fiindcă, repet, statul român, chiar dacă nu-i secular (sau laic, dacă preferi acest sinonim) în chip atât de tranşant cum e, de exemplu, cel francez, NU e nici vreo teocraţie. Nici ortodoxă, nici catolică, nici reformată, nici israelită. Şi, desigur, nici islamică. Prin urmare, cred că simbolurile religioase de orice fel NU trebuie afişate sau purtate la vedere, în clădirile în care funcţionează instituţii de stat (…). M-ar bucura tare mult să nu mai văd – dacă s-o putea – vreo burka sau vreun hijab atunci când intru la cursuri, pentru simplul motiv că nici eu nu afişez, pe catedră, şiruri-şiruri de icoane, de lumânări şi de cădelniţe în care să fumege tămâie”, mai susține el.
Reacția facultății
Ca urmare a postării profesorului, conducerea Facultății de Științe Politice a demarat o anchetă internă.
„Încă de la mijlocul lunii octombrie, când am aflat de această situaţie, şi până astăzi, am fost în legătură permanentă cu studenta (refugiată originară din lrak) asigurându-ne că beneficiază de toate drepturile conferite de lege şi că are acces neîngrădit la toate cursurile şi evenimentele organizate de Facultatea de Ştiinte Politice. Discuţiile purtate au relevat faptul că studenta nu a reclamat încălcarea drepturilor sale. Ne exprimăm preocuparea pentru respectarea în continuare a imaginii publice şi a drepturilor tinerei studente, în contextul unui interes public crescut în ceea ce o priveşte”, a explicat, pentru Mediafax, decanul Facultăţii de Ştiinţe Police a Universităţii Bucureşti, Ionela Băluţă.
Totodată, Ministerul Educației a luat la cunoștință cazul.
„Ministerul Educaţiei, în toate deplasările internaţionale, promovează egalitatea de şanse, indiferent de rasă sau religie, promovează România ca fiind o ţară tolerantă. O astfel de atitudine, precum cea a profesorului, dacă cineva vrea să o adopte, să o facă în afara procesului de educaţie, în afara orelor de curs. Ministerul Educaţiei se delimitează de astfel de practici”, a declarat secretarul de stat pe învăţământ universitar, Gigel Paraschiv, pentru agenția de presă.
Reacția CNCD
Conducerea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) explică faptul că a primit deja o sesizare, dar care nu este încă înregistrată. Dacă se confirmă astfel de fapte, profesorul riscă o amendă până la 100.000 de lei.
„Se cunoaşte speţa, există o plângere a unui deputat din Parlamentul României, dar care nu a fost încă înregistrată. Vom efectua procedurile legale, adică audieri, un raport asupra plângerii şi o decizie în colegiu. În astfel de situaţii, dacă se ajunge la constatare, sancţiunea poate să pornească de la 2.000 şi poate să ajungă la 100.000 de lei, în funcţie de circumstanţele faptei şi în funcţie de valorile încălcate. Eu cred că putem să dezbatem în societate orice subiect, oricât de sensibil ar fi, dacă avem scopul de a găsi soluţii pentru un subiect sau altul şi nu pentru a incita la ura de orice fel”, a declarant preşdintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Ferenc Asztalos.
