Presiuni pentru indemnizațiile mamelor și salariile bugetarilor

de Romulus Georgescu , 19 aprilie 2016 - stire actualizata la ora 22:04, 19 aprilie 2016
Presiuni pentru indemnizațiile mamelor și salariile bugetarilor

Aplicarea celor două legi estet obiectivul noului ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru, fixat de președintele Klaus Iohannis. Pentru primul proiect premierul Cioloș a susținut că nu are fonduri, iar în cazul celui de-al doilea dezbaterile s-au împotmolit în urma opoziției sindicatelor.

Președinția a promulgat legea privind indemnizaţia pentru mame la pachet cu decretul privind instalarea noului ministru al Muncii, Dragoș Pîslaru. „Chiar astăzi (n.r. – luni) am semnat un decret de promulgare pentru o lege care, cu siguranţă, este din zona dumneavoastră, este vorba de decretul de promulgare a legii pentru modificarea şi completarea OUG 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, adică indemnizaţia pentru mame“, a precizat șeful statului, la ce­remonia de învestitură a noului ministru.

Klaus Iohannis a avut un mesaj pentru noul ministru al Muncii, dar și pentru premierul Dacian Cioloș, cerându-le să găsească soluțiile „pentru a aplica cât se poate de repede această lege“. „Eu vă rog să nu trataţi această chestiune într-un mod contabil. Este o lege proactivă, din zona politicilor demografice, care, cu siguranţă, este foarte importantă pentru România“, a adăugat președintele.

Solicitarea privind aplicarea rapidă a legii poate fi interpretată ca o contracarare a strategiei premierului. Dacian Cioloş a anunţat săptămâna trecută că nu există finanţare pentru indemnizațiile pentru mame, iar Guvernul ia în calcul amânarea intrării în vigoare. Potrivit deciziei Parlamentului, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2016.  Ministerul Finanțelor a precizat că ar fi nevoie de 210 milioane lei în 2016 și 850 de milioane în 2017. Guvernul ar fi avut la îndemână și contestarea legii la Curtea Constituțională (CCR), dar premierul nu dorește un astfel de pas, care i-ar aduce scăderea în sondaje.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat la finalul lunii martie proiectul de lege prin care se elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului (stabilit anterior la 3.400 de lei pe lună). Calculul se va stabili, dacă proiectul este promulgat de președinte, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani şi nu poate fi mai mică de 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată. Indemnizația se acordă până când copilul împlinește vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.

Salariile bugetarilor, punct și de la capăt

Președintele a mai avut o solicitare, adresată atât noului mi­nistru cât și premierului. „Nu pot, domnule ministru, să trec peste un complex de probleme care vă aşteaptă, şi anume salarizarea bugetarilor. Situaţia e complicată. De mulţi ani în­coace, guvernanţii, parlamentarii încearcă să găsească soluţii la această problemă, fără să găsim una satisfăcătoare pentru toată lumea până în momentul de faţă“, a precizat Klaus Iohannis. Acesta i-a spus lui Pîslaru că îi doreşte să se aplece asupra acestei chestiuni, alături de colegii săi din Guvern, şi cu sindicatele pentru a găsi „o soluţie bună, o soluţie acceptată, care realmente îmbunătăţeşte situaţia în acest domeniu“.

Și această misiune se anunță dificilă pentru Executiv. Dragoş Pîslaru a preluat  portofoliul Muncii, după ce Ana Costea a demi­sionat din funcţia de ministru al Muncii pe fondul conflictului cu sindicatele, generat de proiectul de ordonanţă privind salarizarea bugetarilor. Subiectul este unul delicat, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere politic. Guvernul a precizat, recent, că efortul financiar brut necesar implementării proiectului de ordonanţă de urgenţă este de 2,344 miliarde lei, iar impactul net este de 1,503 miliarde lei.

Din punct de vedere politic, în an electoral, Executivul este prins între mai multe categorii de bugetari. Pe de o parte, trebuie să ajungă la o înțelegere cu sindicatele, ale căror nemulțumiri față de proiectul de ordonanță au provocat demisia fostului ministru al Muncii. Este aproape imposibil, în condițiile în care sindicatele au reclamat faptul că vechea ordonanță nu rezolvă toate discrepanțele din sistemul bugetar, iar unele salarii (cum ar fi pentru anumite cadre didactice) chiar scădeau. Or, Guvernul anunțase de la început că nu are bani pentru majorarea tuturor salariilor și că se orienta către aproximativ jumătate din bugetari, prioritate având salariile mici.

Pe de altă parte, 68 de înalți demnitari, inclusiv președintele și premierul,  încasează salarii majorate printr-o ordonanță aprobată de premierul interimar Gabriel Oprea în august anul trecut. Prin proiectul Guvernului Cioloș aceste indemnizații urmau să scadă, subiect delicat în condițiile în care salariile au făcut, anul trecut, obiect de negociere între președintele Iohannis și premierul Ponta. În plus, Guvernul are nevoie de sprijin parlamentar și caută soluții pentru majorarea salariilor senatorilor și deputaților fără funcții, care au indemnizații de trei ori mai mici comparativ cu cei cu funcții de conducere, favorizați de ordonanța deja menționată.    

Proiecte în cifre

Majorarea indemnizațiilor pentru mame ar necesita 1.060.000.000 de lei în 2016 și 2017

Creșterea salariilor bugetarilor ar necesita 2.3440.000 de lei în 2017

Comentarii

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook