Marele duhovnic Serafim Man, care a murit marţi, va fi înmormântat, vineri, la Mănăstirea Sfânta Ana Rohia.
Printre cei care îi vor aduce un omagiu lui Serafim Man se numără şi preşedintele Traian Băsescu, care se va afla, joi, într-o scurtă vizită la Rohia.
Înmormântarea va avea loc vineri, de la ora 10:00, în biserica mănăstirii. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie va fi oficiată de către Preasfinţitul Justin Sigheteanul – ucenicul Arhimandritului Serafim Man.
Tot vineri, de la ora 12:00, va avea loc slujba înmormântării după rânduiala înmormântarii monahilor.
Părintele arhimandrit Serafim Man a fost stareţ al mănăstirii de la Rohia între anii 1973-1984. Parintele Serafim Man este cel care l-a uns în monahism pe Nicolae Steinhardt, pe care l-a primit cu mult drag în obştea sa de la Rohia.
Parintele Serafim Man a trecut la cele vesnice in dimineata zilei de 12 februarie 2013, la ora 3 si 10 minute.
Parintele Serafim Man a fost unul dintre staretii de seama ai Manastirii Rohia, el indrumand obstea acesteia intre anii 1973-1984. Parintele Serafim este cunoscut mai ales in calitatea sa de duhovnic al parintelui Nicolae Steinhardt.
Parintele Serafim Man -biografie
Parintele Serafim Man s-a nascut in data de 27 noiembrie 1935, in localitatea Boiereni, judetul Maramures, in apropiere de Manastirea Rohia. In data de 23 noiembrie 1952, la varsta de numai 17 ani, tanarul intra ca frate in Manastirea Rohia. Statornic in viata monahala, in data de 20 iulie 1955, dupa trei ani de ucenicie, el va fi uns in monahism, primind numele Serafim, potrivit site-ului crestinOrdodox.ro din care preluăm informaţiile.
In primavara anului 1957, parintele Serafim Man este hirotonit ierodiacon, iar mai apoi, ieromonah; el va sluji in biserica manastirii pana in anul 1959, cand, din pricina Decretului 410, este nevoit sa paraseasca manastirea. Pana in anul 1971, el va sluji ca preot in parohiile Cupseni, Baiut si Costeni. Revenind in obstea de la Manastirea Rohia, dupa numai doi ani, in anul 1973, parintele Serafim Man este ales staret al acesteia.
Constantin Noica îl considera cel mai potrivit, curajos stareţ, care îl putea adăposti pe Steinhardt
In anul 1973, in anul in care parintele Serafim Man a fost numit staret la Manastirea Rohia, filosoful Constantin Noica i-a spus lui Nicolae Steinhardt: „Ti-am gasit locul potrivit!”. In autobiografia sa, despre perioada petrecuta dupa iesirea din inchisoare, pana la intrarea in manastire, parintele Nicolae Steinhard spune: „Jinduiam acum dupa calugarie. O doream inca din inchisoare. Dupa moartea tatalui meu (1967), am inceput sa-mi caut o manastire, am intampinat insa greutati si refuzuri, staretii se fereau de un fost detinut politic.”
Pentru ca era carturar curajos, autoritatile comuniste il uraupe Steinhard; pentru ca era evreu, autoritatile bisericesti se aratau si ele reticente; cu toate acestea, parintele Serafim Man a fost luminat de Dumnezeu sa vada inima sincera a celui in cauza. Intelept si plin de dragoste, staretul de la Rohia l-a primit pe carturar cu multa caldura si fara reticente, fagaduindu-i ca el personal il va calugari.
Cum a fost tuns în monahism Nicu Steinhardt
Slujba de ungere in monahism a lui Steinhardt, planuita a fi savarsita in taina, a fost impiedicata de o boala crunta ce l-a cuprins pe staret (cancer). In fata cancerului, ajuns deja in metastaza, doctorii si-au declarat neputinta, sfatuindu-l pe parinte sa mearga la Manastirea Rohia, spre a muri in chilia sa. In manastire, petrecand in rugaciune neincetata, parintele a depasit cu zeci de ani termenul insemnat de doctori.
Abia in anul 1980, parintele Serafim Man l-a uns in monahism pe Nicolae Steinhardt, primindu-l cu mult drag in obstea sa de la Manastirea Rohia. Despre acest moment, parintele Steinhardt marturiseste: „In anul 1979, parintele Serafim Man mi-a fagaduit ca ma va calugari. S-a imbolnavit apoi foarte grav si a fost internat in stare aproape disperata la un spital din Cluj. De acolo, din ce in ce mai bolnav, a venit in august 1980, la Rohia, numai ca sa ma calugareasca, potrivit fagaduintei ce-mi facuse. Am fost calugarit in ziua de 16 august, in paraclisul noii cladiri, de parintii Serafim Man, Antonie Perta, Nicolae Lese si Emanuel Rus. Binecuvantarea Arhiepiscopiei s-a cerut si obtinut ulterior.”
Considerat sfantul Bisericii Ortodoxe în viaţă
Parintele Serafim Man este unul dintre marii parinti duhovnici pe care i-a dat Bisericii pamantul tarii noastre: „Zilnic stai la rugaciune, cum poti, cat poti; dar sa nu fie o zi fara rugaciune, ca nu e zi fara pacat! Mergand pe drum ori lucrand, zi si-atunci: „Doamne, ajuta! Doamne, iarta-ma!”. Nu-i voie sa intrerupem rugaciunea. Mintea noastra sa fie in cer, mintea noastra sa fie la Dumnezeu. Dumnezeu e aproape de noi. Tot ce ne inconjoara ne vorbeste de Dumnezeu. Eu, cu necazurile mele, la Maica Domnului am alergat cel mai mult; eu pe Maica Domnului o consider cea mai mare aparatoare.”
Mulţi şi-au găsit alinarea prin duhovnicul ce era consideat sfant în viaţă.
Parintele Serafim Man a fost staret al Manastirii Rohia vreme de unsprezece ani, intre anii 1973-1984. Se retrage din staretia manastirii din pricina starii proaste de sanatate. In calitate de staret, pe langa activitatea duhovniceasca, parintele Serafim s-a ostenit si in vederea intaririi materiale a manastirii, intarind cladirile acesteia si zidind altele de folos; in vremea sa a fost zidita „Casa cu Paraclis”, „Casa Poetului” si „Altarul de vara”.
De-a lungul vietii sale, parintele Serafim Man a publicat mai multe carti de folos duhovnicesc, dintre care le amintim pe urmatoarele: „Manastirea Rohia” (Cluj Napoca, 1989), „Livada duhovniceasca” (Cluj Napoca, 1990), „Adevaruri traite. Invataturi folositoare” (Baia Mare, 1993), „Buchet de pilde si invataturi creatine pentru tineri” (Baia Mare, 1995), „Crampeie de propovaduire din amvonul Rohiei” (Baia Mare, 1996), „Meditatii duhovnicesti” (Baia Mare, 2002), „Viata si Acatistul Sfantului Serafim de Sarov” (Baia Mare, 2004), „Rugaciunea domneasca Tatal nostru. Talcuire” (Baia Mare, 2007), precum si mai multe predici si omilii, in revistele teologice.
