Doar aproximativ 200 de persoane s-au adunat duminică seara, în ultimele ore ale referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu, în Piaţa Universităţii. Deşi televiziunele fidele USL sperau să vină mult mai mulţi oameni şi persoane din interiorul acestora se aşteptau chiar la violenţe după anunţarea exit-pollurilor de la ora 21.00, cei prezenţi în centrul Bucureştiului au fost mai degrabă pensionari şi o mână de revoluţionari de peste 40 de ani care au continuat să strige aceleaşi sloganuri din ultimele luni.
„Mai avem un singur dor, Băsescu la vorbitor”, „Ghici ghicitoarea mea, cine a picat, Băsescu”, „Mafia portocalie să intre la puşcărie” au fost câteva dintre strigările pe care manifestanţii anti-preşedintele suspendat le-au cântat fără vlagă, dar de mai multe ori.
Doar câţiva suporteri ai echipelor de fotbal bucureştene au ridicat tonul scandărilor. „Refuzăm dictatura”, „Jos Băsescu” şi „Băsescu la puşcărie” au fost strigate cu mâinile sus, sacadat, cu palmele întinse, ca pe stadion. Au încercat ei să arate celorlaţi cât de tare trebuie să se audă un slogan, dar pensionarii şi revoluţionarii au părut mai degrabă deranjaţi de prezenţa lor. Un ultim „Strigaţi cu noi”, fără succes, şi suporterii, supăraţi şi plictisiţi au plecat acasă.
A fost momentul când restul celor rămaşi în piaţă au ţinut să amintească că au venit la Universitate de bună voie. „Nu suntem plătiţi” s-a auzit, repetat, din piepturile obosite ale bătrânelor cu pensia micşorată şi a luptătorilor fără privilegii.
Un tânăr din afara mulţimii, pornit pe cei din Piaţă, a început să-l ia la rost pe un moşuleţ care scanda împotriva preşedintelui suspendat. „De ce nu aţi strigat şi când era Iliescu la putere”. Bătrânul, proptindu-se în asfalt, a făcut un gest de forţare cu tot trupul şi a răspuns cu năduf, trădând care e singura sa valoare în viaţă: „Domnule, Iliescu nu mi-a tăiat pensia”.
Apoi, datul tonului la scandări a fost preluat de un bărbat îmbrăcat în pirat, stil Johnny Depp, care inventa, când şi când, câte o strigare nouă. „Dacă eşti român, ieşi din casă acum”, „Unu-doi, Băsescu la gunoi”, „Trei-patru, să te ia dracu” se auzea în portavoce şi în gurile celor prezenţi.
După anunţarea rezultelor de la ora 23.00 centralizate de Biroul Electoral Central pentru prezenţa la vot o boare de supărare şi dezamăgire a străbătut piaţa. Mulţi dintre combatanţi şi-au strâns steagurile, unele dintre ele cu gaură în mijloc, ca la Revoluţia din ’89, şi au pornit spre case. Parcă tot nu le venea să creadă că Traian Băsescu ar mai putea fi preşedinte. „Mai e speranţă până dimineaţă, nu s-au numărat listele suplimentare şi diaspora”, se îmbărbătau ei. Dar, la ora aia din noapte, nimeni nu mai părea să mai creadă cu adevărat.
