UPDATE 23,15: Poliţia Română a publicat, miercuri seară, la rubrica "Persoane urmărite", fotografia şi datele omului de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat definitiv la şapte ani de închisoare în dosarul "Ferma Băneasa" şi dat în urmărire naţională.
Publicarea datelor acestuia a fost necesară întrucât Popoviciu nu a fost găsit la adresa din Bucureşti la care a fost căutat de poliţişti.
Potrivit unor surse neoficiale, Popoviciu ar avea o adresă și în Monaco, iar potrivit altor informații, el ar avea și cetățenie americană.
UPDATE 21,20: Omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost dat în urmărire națională de Poliția Română, miercuri, după ce nu a fost găsit la domiciliu în vederea executării deciziei definitive de condamnare a sa în dosarul 'Băneasa', au declarat surse oficiale din Poliția Română, citate de Agerpres.
Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat, miercuri, la șapte ani de închisoare pentru dare de mită, informează Digi 24.
Puiu Popoviciu este cunoscut pentru afacerile sale în sectorul imobiliar, mai ales în zone extrem de scumpe ale Bucureștiului.
Sentința de miercuri a Curții Supreme este definitivă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat contestaţiile formulate de inculpaţi faţă de deciziile de condamnare dispuse de Curtea de Apel Bucureşti dar a amânat de două ori pronunţarea în acest dosar.
În iunie 2016, omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat, de Curtea de Apel Bucureşti, la nouă ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită.
Nicolae Alecu a fost condamnat la şase ani de închisoare, pentru abuz în serviciu, Andrei Bejenaru a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Ştefan Diaconescu, fost secretar ştiinţific şi rector în cadrul USAMV, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, pentru abuz în serviciu.
Cornel Ilie Şerban, fost şef al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Afacerilor Interne, a primit doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, în timp ce Petru Pitcovici, fost şef Divizie Operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, a fost condamnat la doi ani de detenţie, iar Mihai Luican, fost prefect al municipiului Bucureşti şi preşedinte al Comisiei municipiului Bucureşti de aplicare a Legii 1/2000, la un an de închisoare.
Potrivit DNA, în perioada 2000 — 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri.
"În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de un dolar/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București — Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale", susțineau procurorii.
Inițial, Popoviciu, în înțelegere cu rectorul, a creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participațiune în condiții nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans, devenită ulterior Băneasa Investments.
Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activități de pomicultură, viticultură, creșterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.
"Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat și al Senatului USAMV București, Ioan Alecu și Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitate și 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafață de 224 ha și a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiții legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părți, a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societății", au mai indicat procurorii.
Conform acestora, pentru a pune în aplicare înțelegerea ascunsă cu omul de afaceri, rectorul i-a indus în eroare pe membrii Senatului USAMV București, prezentându-le date neadevărate și impunând chiar modificarea Cartei Universității. De asemenea, a susținut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câștiga fonduri bănești cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învățământ, pentru asigurarea unor condiții decente de studiu, că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenți, doctoranzi etc.
"Inculpatul Alecu a fost de acord ca sus-menționatul contract de asociere în participațiune să fie conceput și redactat de Popoviciu și de avocații acestuia, fără să participe consilierul juridic și economistul Universității. Contractul a fost semnat la USAMV București în condiții improprii de reprezentare a universității. În 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAMV, inculpații Alecu, Popoviciu și Bejenaru au aportat dreptul de folosință asupra unui teren de 174 hectare (parte din suprafața de 224 ha a fermei Băneasa), împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA (SC Log Trans). După aportarea dreptului de folosință, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate", se arăta în rechizitoriu.
