Noua schemă de ajutor de stat la care lucrează Ministerul Economiei împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vizează proiecte care pornesc de la două milioane de euro, sumă semnificativ mai mică decât plafonul din vechea schemă, de 10 milioane de euro, susţine ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, citată de Agerpres.
“Ministerul Finanţelor are această schemă mare de ajutor de stat, de 10 milioane de euro. Acum, împreună cu ministerul Economiei, avem în vedere o nouă schemă care să vizeze şi business-urile ceva mai reduse, o schemă care să înceapă de la două milioane de euro. (…) La 10 milioane avem acum proiectele prin planul de investiţii Junker şi, de aceea, am simţit nevoia să umplem şi acest gol pe o piaţă a proiectelor de o valoare mai mică. Bugetul şi toate celelalte condiţii sunt în analiză”, a explicat luni Anca Dragu, în cadrul conferinţei de prezentare a raportului de activitate al Consiliului Concurenţei.
Pe de altă parte, ministrul Finanţelor susţine că este necesară o aplicare eficientă a regulilor ajutorului de stat, fără discriminare între companiile publice şi cele private, care să conducă la raţionalizarea şi eficientizarea utilizării banului public şi la creşterea competitivităţii economice.
În privinţa companiilor de stat, ministrul Finanţelor susţine că acestea pot fi sprijinite prin măsuri economice sau de ordin social, dar doar cu condiţia aplicării unor planuri de restructurare care să ducă la eficientizarea lor.
“Statul, în general, (şi MFP) are în proprietate întreprinderi publice. Unele se confruntă cu dificultăţi financiare ce acumulează datorii restante. În acest context, este important ca statul să le trateze pe principii de eficienţă economică, să nu permită menţinerea pe piaţă a companiilor generatoare de pierderi în orice condiţii şi să ia măsuri pentru restructurarea lor. Practic, pot fi agenţi economici, fie publici fie privaţi care, printr-un comportament inadecvat, să distorsioneze regulile pieţei. Pentru a soluţiona problemele companiilor în dificultate, statul poate recurge, din raţiuni de ordin economic, în condiţii similare unui operator privat atunci când este vorba de stat ca acţionar, sau de ordin social, pentru păstrarea locurilor de muncă, la anumite măsuri de finanţare, cum ar fi injecţii de capital, ştergere sau eşalonare de datorii sau acordare de garanţii de stat. În orice caz, statul trebuie să condiţioneze sprijinul acordat acestora prin implementarea de programe de restructurare care să conducă la viabilizarea şi asigurarea sustenabilităţii pe termen lung”, a subliniat ministrul Finanţelor Publice.
