Magistrații Judecătoriei Sectorului 5 motivează decizia de a respinge cererea de eliberare condiționată a lui Dan Voiculescu prin faptul că lucrările scrise de acesta în penitenciar de nu pot dovedi că s-a îndreptat, ci reprezintă un mod de exploatare a lacunelor legislaţiei pentru a câştiga mai uşor zile care să îi permită să iasă din închisoare, informează Mediafax.
„Lucrările realizate de către petent în perioada detenţiei nu sunt de natură a dovedi că acesta s-a îndreptat şi poate executa restul pedepsei în stare de libertate. În realitate, petentul nu a făcut decât să profite de carenţele legislaţiei din domeniu pentru a putea obţine cât mai uşor zile câştig, urmând astfel a fi liberat mai repede. Printre aceste lacune ale legislaţiei, pe care petentul le-a exploatat cu nonşalanţă, se numără lipsa unei modalităţi concrete de control a activităţii pe care persoanele condamnate le desfăşoară în timpul programului de lucru, lipsa unei verificări efective a conţinutului lucrării, acordarea aceluiaşi număr de zile câştig indiferent de tipul de lucrare realizată (judecătorul cauzei reaminteşte că petentul a obţinut 60 de zile câştig pentru 2 studii la care a lucrat, potrivit tabelului de pontaj, în total 4 ore), lipsa unor criterii legale care să permită comisiei de liberare condiţionată să verifice modalitatea de întocmire a lucrării şi să refuze acordarea zilelor câştig”, se arată în motivarea instanţei.
Sursa citată mai precizează că, pentru patru din cele 11 lucrări ştiinţifice întocmite de Dan Voiculescu, respectiv „Omenirea încotro?”, „Dezvoltarea Economică”, „Economia Românească” şi „Investiţiile străine–vector al dezvoltării economice”, nu există un tabel de pontaj, lucru recunoscut chiar de către administraţia Penitenciarului Rahova, astfel că instanţa nu poate constata că Dan Voiculescu a redactat lucrările în penitenciar.
„Prima lucrare, «Omenirea încotro?» (manuscrisul depus de apărătorul petentului are 81 de pagini), a fost realizată într-un interval de 33 de zile (1.10-2.11.2014- fila 6 vol II). La două săptămâni de la începerea acestei lucrări, petentul s-a apucat de o nouă lucrare intitulată «Dezvoltarea economică durabilă», lucrare finalizată într-un interval de 61 de zile (17.10.-16.12.2014 fila 6 vol II). Pentru această lucrare s-a întocmit un program de lucru, în fiecare zi de luni până vineri.între 14-22 (fila 77 vol I, fiind de altfel singura lucrare din această perioadă pentru care există program de lucru), neexistând însă şi un tabel de pontaj. La scurt timp după terminarea primei lucrări, petentul s-a apucat de cea de-a treia lucrare, intitulată «Economia Românească», finalizată în 82 de zile (7.11.2014-28.01.2015), ulterior fiind începută şi cea de-a patra carte, «Investiţiile străine directe-vector al dezvoltării economice» (redactată între 3.12.2014-17.03.2015). Practic instanţa constată că în 5 luni şi jumătate, petentul scrisese deja 4 lucrări”, mai spun judecătorii.
Instanţa a precizat că, pe parcursul detenţiei, Dan Voiculescu a redactat două comunicări ştiinţifice intitulate „A New Theory of Value” şi „Some Considerations regarding Development of the Theory of Maslow”, cu care a participat la conferinţa ştiinţifică internaţională „The future of Europe”. Pentru primul dintre studii, manuscrisul pus la dispoziţie are aproximativ 20 de pagini, în timp ce varianta tehnoredactată are circa 40 de pagini. Pentru cele două lucrări, instanţa a constatat că Dan Voiculescu a fost pontat doar câte două ore pentru fiecare, beneficiind în schimb de câte 30 de zile de câştig (în total 60). Din documentele existente la dosar reiese că inculpatul lucra concomitent la nouă lucrări ştiinţifice.
În ceea ce priveşte lucrarea „Efectul de antrenare a investiţiilor străine”, instanţa a constatat că Dan Voiculescu a realizat o lucrare de 180 de pagini (cât se indică în nota internă a ANP-ului) în 27 de ore (circa 6 pagini pe oră), în acest caz reţinând că manuscrisul depus la dosar are în jur de 75 de pagini, în timp ce lucrarea tehnoredactată are 180 de pagini.
„Situaţia este asemănătoare şi în ceea ce priveşte lucrarea «Managementul riscului». (…) Practic o lucrare de 143 de pagini a fost realizată în 71 de ore. (…) Şi pentru această lucrare, manuscrisul depus de apărătorul petentului are aproape jumătate din numărul de pagini pe care îl are varianta tehnoredactată ( circa 60 de pagini faţă de 143)”, se mai arată în motivare.
De asemenea, potrivit motivării, Dan Voiculescu a scris lucrarea „Clasa de Mijloc” (219 pagini) în 86 de ore, în timp ce pentru „A patra cale” (242 de pagini) nici măcar nu a fost pontat.
„Eliberarea petentului din pedeapsa de 10 ani aplicată pentru o infracţiune care a produs puternice reacţii în rândul societăţii după numai doi ani şi 4 luni, în condiţiile în care acesta a obţinut aproape un an de zile câştig ca urmare a redactării unor lucrări ştiinţifice în maniera mai sus descrisă, ar fi de natură a avea un efect total opus. Evident, o astfel de măsură nu ar fi de natură a avea un efect descurajant, ba din contră, ar dovedi o lipsă de reacţie din partea statului faţă de cei care încalcă normele legale. Drept urmare, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de liberare condiţionată formulată de petentul condamnat Voiculescu Dan şi va fixa termen de reiterare a cererii la data de 24.09.2017″, se arată în încheierea motivării.
În 13 decembrie, magistrații de la Judecătoria Sectorului 5 au respins cererea de eliberare condiţionată a lui Dan Voiculescu. Omul de afaceri mai poate depune o cerere de acest tip în septembrie 2017.
Dan Voiculescu este încarcerat la penitenciarul Rahova din august 2014, după ce a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la zece ani de închisoare, în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare.
Completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare. În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS. Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.
În acest dosar, Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, a fost deja eliberat condiţionat.
