Basarabenii sunt chemați duminică, 5 iulie, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, să voteze Rezoluția privind unirea Republicii Moldova cu România. Mai mult decât votul politicienilor, voința basarabenilor a fost exprimată până acum de trei ori, în tot atâtea Mari Adunări Naționale, în care s-a decis soarta teritoriului cuprins între Prut și Nistru.
Prima astfel de manifestație are loc în data de 27 august 1989, deci pe vremea când încă exista URSS. Sfidând puterea colosului de la răsărit, sute de mii de oameni strânși în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău decid trecerea la grafia latină în toate instituțiile Basarabiei, mai ales în școli. A doua manifestație cu caracter național se desfășoară un an mai târziu, în 16 decembrie 1990. Și pe atunci încă mai trăia, deși abia gâfind, Uniunea Sovietică.
Este însă primul semnal pe care basarabenii îl dau, în sensul desprinderii lor de lumea rusească, hotărând ca teritoriul în care trăiesc, denumit oficial, după legislația de la Moscova, Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, să capete o nouă denumire, cea de Republica Moldova. Cea de-a treia manifestație cu caracter național prinde contur în același spațiu, din Chișinu, deja sacru, prin deciziile care fuseseră luate până atunci. Este vorba despre Declarația de independență din 27 august 1991.
Cea de-a patra Marea Adunare Națională
De atunci însă au trecut 24 de ani, timp în care tema unirii Republicii Moldova cu România a fost aruncată în sertarele discuțiilor inutile de către politicienii de pe ambele maluri ale Prutului.
Mai degrabă organizațiile civice resuscitând o idee care părea îngropată în indiferență. Și atunci, iată, tot la votul popular se apelează, fiind convocată cea de-a patra Mare Adunare Națională, în data de 5 iulie 2015, în același loc în care s-a scris deja istoria recentă a românilor din stânga Prutului.
Unirea organizațiilor civice
Organizațiile civice s-au unit, în Republica Moldova, cu câteva luni în urmă, într-o nouă entitate, Blocul Unității Naționale, din care fac parte 22 de asociații, între care pot fi enumerate Platforma Unionistă "Acțiunea 2012", Mișcarea Civică "Tinerii Moldovei", la care se adaugă Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, Asociația foștilor deținuți și victime ale represiunii din Moldova și Consiliul Național al Reîntregirii. S-a anunțat astfel convocarea populară pentru duminică, 5 iulie, moment în care se va da citire unei Rezoluții, cerându-se autorităților de la București și Chișinău să întreprindă toate demersurile necesare pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Manifestanților li se va cere apoi să își exprime opțiunea pentru acest act, care, chiar dacă este simbolic, va exprima opțiunea celor prezenți în Piața Marii Adunări Naționale.
Apel către autoritățile din București și Chișinău
Apelul pe care l-a făcut Blocul Unității Naționale către basarabeni este ca fiecare localitate de pe teritoriul Republicii Moldova să trimită câte o delegație în Chișinău, estimându-se că pe 5 iulie se vor strânge cel puțin 40.000 de oameni, spune Iulia Modiga, vice-președinte al Platformei Unioniste "Acțiunea 2012". Rămâne de văzut câți dintre basarabeni vor da curs invitației, având în vedere că există cel puțin trei zone ale țării unde asemenea idei nu sunt bine primite, fiind vorba de Transnistria, la est, Găgăuzia, în sud, și Bălți, la nord.
Situația este însă cu mult mai complexă, diverși analiști de la Chișinău atrăgând atenția, de-a lungul timpului, asupra diferenței de opinie între ceea ce afirmă unii politicieni locali, care nu văd cu ochi buni unirea cu România, și oamenii simpli. Ceea ce a ieșit în evidență totuși, în ultimul an, este nemulțumirea basarabenilor față de nivelul inacceptabil al corupției din Republica Moldova, de notorietate fiind uriașul scandal legat de dispariția din conturile unor bănci a sumei de un miliard de dolari.
Revenind la ceea ce se va întâmpla duminică, în special la Rezoluția care cere unirea cu România, se detașează o întrebare. Căror autorități vă veți adresa, cu referire la cele din Chișinău, în condițiile în care de mai multe luni încoace partidele politice nu se pun de acord asupra formării unei coaliții solide de guvernare?! Nu că apele ar fi mai liniștite la București…
