Fostul sediu al administratiei Principatului Transilvaniei din secolul al XVII-lea este intr-o continua renovare de peste 10 ani. Cladirea impunatoare, construita cu 500 de ani in urma, gazduieste in prezent Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva. „Magna Curia”, cum este cunoscuta cladirea muzeului, a ajuns intr-o stare avansata de degradare si necesita reparatii urgente. In 1993 a inceput repararea acoperisului, iar din 1995 muzeul a fost inchis pentru public. Timp de 10 ani nu s-au gasit fonduri suficiente pentru finalizarea renovarii.
Totusi exista o luminita la capatul tunelului, pentru ca in data de 5 decembrie va avea loc o licitatie pentru stabilirea firmei care urmeaza sa finalizeze lucrarile de renovare finantate printr-un program Phare. Directorul muzeului, Adriana Pescaru, este optimista si a afirmat ca finalizarea lucrarilor se va produce pana in toamna anului viitor.
Politica si istoria
In anul 1993 cladirea in care era adapostit Muzeul de Istorie din Deva avea nevoie de reparatii urgente, in special la acoperis. Conducerea Consiliului Judetean din aceea perioada a alocat sumele pentru aceste reabilitari. Dupa doi ani a fost comandat un amplu proiect de reparatii, incredintat singurei firme din judetul Hunedoara abilitata sa execute lucrari de restaurare la monumente.
Pentru ca fondurile alocate din bugetele Consiliului Judetean si al Ministerului Culturii nu erau suficiente, lucrarile s-au derulat anevoios. Directorul firmei care s-a ocupat cu renovarea constructiei, Dumitru Armasescu, a spus ca in contractul incheiat cu muzeul a fost specificat de la bun inceput ca reparatiile se vor executa in functie de banii alocati pentru acestea. „Au fost ani in care nu s-a alocat nici nu leu pentru renovarea de la "Magna Curia"”, a spus Armasescu.
Pentru ca din 2000 conducerea Consiliului Judetean a fost preluata de PSD, iar directorul firmei care efectua lucrarile era membru marcant al PD, muzeul nu a primit timp de doi ani nici un leu din bugetul judetului pentru renovare. Abia in 2003 au fost alocate de la CJ 4 miliarde de lei, din care au fost che-tuite aproximativ 80 la suta pentru renovarea a sapte sali, unde sa fie mutata in siguranta colectia muzeului. Tot in acel an a fost depus un proiect pentru obtinerea unei finantari de 900.000 de euro prin programul Phare.
In anul 2004 a fost aprobata fi-nantarea din fonduri externe nerambursabile si s-a trecut la executarea proiectului. Actualul vicepresedinte al CJ, Dorin Paran, a declarat ca proiectul de renovare a cladirii „Magna Curia” este finalizat si ca in data de 5 decembrie va avea loc licitatia pentru incredintarea lucra-rilor, care vor fi finalizate in decurs de un an. „La licitatie s-au inscris patru firme de constructii dintre care una din strainatate. Finantarea va fi asigurata prin programul Phare si va fi de aproximativ 900.000 de euro, iar licitatia va fi organizata in cel mai transparent mod cu pu-tinta”, a spus acesta.
Exponatele sunt bine conservate
Directoarea Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane, Adriana Pescaru, s-a aratat optimista in ceea ce priveste finalizarea lucrarilor de renovare in toamna anului viitor, chiar daca in sezonul rece constructorii nu vor avea prea multe de facut. „Pana acum, in 10 ani a fost reparat acoperisul si sapte din cele 26 de incaperi ale cladirii. De asemenea, a fost montata o centrala termica si instalatia de incalzire”, a afirmat directoarea institutiei.
Exponatele, in cea mai mare parte, au fost ambalate in scopul conservarii si adapostite in incaperile renovate. „Doar cateva exponate, cu care am participat la diverse actiuni si expozitii itinerante, sunt scoase din starea de conservare”, a mai spus Adriana Pescaru.
In incinta muzeului mai sunt de refacut 19 incaperi, multe dintre acestea necesitand reconditionari la stucaturi si sculpturi interioare, adevarate opere de arta ce nu pot fi reabilitate decat de personal acreditat de Ministerul Culturii.
Istorie in ruine
Palatul „Magna Curia” a fost construit sub Dealul Cetatii din Deva in secolul XIV. Intre cetate si palatul de la poalele dealului au existat tunele de legatura, surpate de-a lungul timpului. Cladirea a avut la inceput forma dreptunghiulara, usor alungita, prevazuta la coturi cu cate un decros cu aspect de bastion.
In curtea palatului au fost descoperite urme ale unei constructii si mai vechi, datand probabil din secolele VIII-IX. In secolul XVII, palatul a fost transformat de contele Gabriel Bethlen atat din punct de vedere functional, cat si arhitectonic. Cladirea a dobandit o infatisare baroca si a fost sediul administratiei Principatului Transilva-niei si resedinta familiei contelui Bethlen.
In sec. XVIII, constructia a fost transformata pentru ultima data, fiindu-i adaugata o scara monumentala, dinspre parcul de la poalele cetatii, si un balcon. In prezent constructia este intr-o stare jalnica, fiind decopertata tencuiala, iar majoritatea incaperilor sunt nefunctionale.
In decursul celor 10 ani in care s-au alocat bani cu „pipeta” pentru renovarea palatului „Magna Curia”, in judetul Hunedoara s-au cheltuit mii de miliarde pe tot felul de proiecte cu iz electoral, printre altele construirea unei telecabine spre Cetatea Devei, care a costat municipalitatea peste 800.000 de euro si functioneaza de aproape un an fara autorizarile legale.
