Reluarea de la zero a proceselor celor doi politicieni nu este susținută de hotărârea CEDO la care au făcut referire magistrații. Mai mult, decizia din cazul „P.K. împotriva Finlandei” arată că este posibilă schimbarea unui judecător în timpul procesului, la fel cum au considerat judecătorii români în cazul lui Cristian David.
La 5 septembrie, completul format din Constantin Epure, Cristina Geanina Arghir și Ștefan Pistol a decis reluarea de la zero a procesului în care Liviu Dragnea este acuzat, în calitate de fost președinte al Consiliului Județean Teleorman, de săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu și instigare la fals intelectual. Instanța a invocat hotărârea CEDO din cauza Cutean împotriva României, după ce un membru al completului, judecătoarea Ana Maria Dascălu s-a pensionat. Constantin Epure, noul magistrat care a înlocuit-o a pus în discuție reluarea întregii cercetări judecătorești.
O situație similară a avut loc în dosarul în care președintele Senatului este acuzat de mărturie mincinoasă. Și acolo s-a decis reluare procesului de la zero.
La același complet se află unele dintre dosarele deschise pe numele lui Gabriel Oprea, Dan Şova şi Sebastian Ghiţă, astfel că este foarte probabilă o decizie similară și în aceste cazuri.
O altă soluție
La 12 septembrie, apărătorii lui Cristian David au cerut ca procesul fostului ministru să fie reluat, invocând înlocuirea unui magistrat din complet, motiv care a dus la decizia de reluare a proceselor în cazul lui Liviu Dragnea şi al lui Călin Popescu Tăriceanu. Un alt avocat al lui David a cerut reunirea dosarului fostului ministru de Interne cu dosarul lui Dan Motreanu, fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi George Scutaru, fost consilier prezidenţial.
După o scurtă deliberare, judecătorii au respins atât cererea de reluare a procesului, cât și reunirea celor două dosare.
"Jurisprudenţa invocată nu corespune situaţiei concrete în care se află acest dosar, în condiţiile în care doi dintre membrii completului au asigurat componentă acestuia încă de la începutul dosarului. Inculpaţii pot cere în apel readministratea probatoriului", a susţinut judecătoarea Ioana Bogdan de la instanţa supremă. Cristian David este acuzat că a primit o mită de jumătate de milion de euro pe când era minstru de interne.
Ce spune decizia CEDO din cazul Cutean vs România
În principu este vorba despre încălcarea art. 6 din Conveție, care se referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, însă hotărârea este nuanțată, iar cazul descris este unul foarte particularizat. Trebuie menționat și faptul că această hotărâre a fost emisă la 2 decembrie 2014.
„Curtea reaminteşte că, în conformitate cu principiul nemijlocirii, într-o cauza penală hotărârea trebuie pronunţată de judecătorii care au fost prezenţi pe tot parcursul procedurii şi administrării probelor (a se vedea Mellors vs. Marea Britanie, 30 ianuarie 2003). Totuşi, acest lucru nu poate fi considerat o interdicţie a schimbării componenţei completului de judecată în timpul cauzei (a se vedea P.K. vs. Finlanda). Se pot ivi situaţii de natură administrativă sau procedurală care să facă imposibilă participarea în continuare a unui judecător. Pot fi luate măsuri prin care judecătorului care continuă examinarea cauzei să i se asigure înţelegerea adecvată a probelor şi argumentelor, de exemplu, prin punerea la dispoziţia acestuia a transcrierilor declaraţiilor sau prin reascultarea argumentelor relevante sau a martorilor în faţă noului complet de judecată (a se vedea Mellors vs. Marea Britanie, P.K. vs. Finlanda, citate anterior).” , se arată în hotărârea CEDO.
Cauza P.K. vs. Finlanda susține decizia din cazul Cristian David
De reținut că, în cazul P.K. vs. Finlanda, CEDO a hotărât că este inadmisibilă sesizarea privind schimbarea președintelui unui complet de judecată înainte de soluția finală. În această cauză, reclamanții au arătat că majoritatea martorilor au fost audiați de primul magistrat, decizia finală fiind dată de alt judecător care nu a audiat personal majoritatea martorilor, inclusiv martorul pe a cărei declarație s-a bazat hotărârea. Cu toate acestea, CEDO a decis că procesul s-a derulat fără încălcarea drepturilor omului, respingând sesizarea.
Revenind la cazul Cutean, Curtea notează că niciunul dintre membrii completului inițial investit cu judecarea pe fond nu a rămas în complet până la finalizarea dosarului, prcum și alte vicii de procedură pe care nu le întâlnim în cazurile lui Liviu Dragnea sau Călin Popescu Tăriceanu.
„Curtea observă că este incontestabil faptul că primul complet de judecată investit cu examinarea dosarului reclamantului a fost schimbat în timpul procedurii derulate în faţă instanţei de fond. În plus, judecătorul care l-a condamnat nu a procedat la audierea directă a reclamantului şi a martorilor. Mai mult, instanţele de apel şi de recurs, care au menţinut soluţia de condamnare dispusă împotriva reclamantului, au eşuat la rândul lor să îi audieze direct pe reclamant şi pe martori.
Curtea notează că niciunul dintre membrii completului iniţial investit cu judecarea cauzei pe fond, care i-a audiat direct pe reclamant şi pe martori, nu a rămas în complet pentru judecarea în continuare a dosarului.”, se mai spune în hotărâre.
Cazul Cutean
În februarie 2012, fostul deputat PSD Emilian Cutean a fost condamnat definitiv, de către Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani de detenţie pentru fraudarea Guvernului cu peste 200 de mii de lei, într-o perioadă în care a condus Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR).
Avocații lui Cutean s-a adresat CEDO, care la 2 decembrie 2014 a hotărât că acestuia i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil obligând statul român la plata a 2400 de euro, cu titlu de prejudiciu moral și 1953 de euro, cheltuieli de judecată.
Dosarele şefilor celor două camere ale Parlamentului, amânate până în octombrie
Dosarul "Băneasa", în care Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie 2016, amânat până pe 3 octombrie. Şeful Senatului a fost acuzat că a dat o declarație neadevărată atunci când a fost audiat ca martor în dosarul "Ferma Băneasa". În același dosar, Dorin Marian, fost șef al Cancelariei când premier era Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.
Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată.
Procurorii spun că Tăriceanu a susținut în mod nereal că nu a avut cunoștință despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaților Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi și a altor persoane în procedurile de retrocedare și nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.
Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu relația avută cu inculpații Tal Silberstein, Dan Andronic și Remus Truică, cu întâlnirile și discuțiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor menționate și modalitatea de dobândire și valorificare a bunurilor revendicate.
Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de DNA pe 15 iulie 2016, fiind acuzat de săvârşirea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a infracţiunilor de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.
În acelaşi dosar a fost trimisă în judecată şi fosta soţie a lui Dragnea, Bombonică Prodana, la dată comiterii faptei coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. De asemenea, au fost trimişi în judecată mai mulţi angajaţi de la DGASPC Teleorman.
Conform DNA, Dragnea ar fi intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ar fi ştiut că acestea lucrau de fapt în cadrul organizaţiei PSD Teleorman. Este vorba de Adriana Botorogeanu, încadrată din anul 2005 la DGASPC Teleorman în funcţia de inspector de specialitate în cadrul Serviciului administrativ, şi Anisa Niculina Stoica, încadrată, din anul 2006, în funcţia de referent.
Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-ar fi prezentat la serviciu şi nici nu ar fi prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul organizaţiei judeţene PSD Teleorman.
