Judecătoria Săveni, care a autorizat 100% din cererile de interceptare, explică într-un răspuns dat la solicitarea Mediafax, că cele mai multe interceptări priveau infracţiuni de contrabandă, braconaj piscicol, falsificarea de monede sau furt.
Avocatul Radu Chiriţă, cadru didactic la Facultatea de Drept a Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, scria la mijlocul lunii mai, pe blogul său, că numai în ultimii cinci ani, în România, au fost ascultaţi peste 300.000 de oameni.
Pentru a face dovada, avocatul a prezentat şi răspunsul pe care l-a primit de la instanţele din ţară. Instanţa cu numărul cel mai mare de interceptări, raportat la numărul de locuitori, este cea din oraşul Săveni, judeţul Botoşani. Într-o localitate cu 5.500 de oameni, procurorii au cerut, în ultimii ani, 259 de mandate de ascultare.
Şi tot atâtea au primit
Acum instanţa anunţă că "în perioada 2010 – 2016, deci într-un interval de şapte ani, au fost încuviinţate prin autorizaţie un total de 152 de convorbiri telefonice, cu o medie anuală de 21,7 sau ceva mai puţin de două/lună. La acestea se adaugă 107 autorizaţii emise în baza Legii nr. 82/2012, privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, fără a se referi la conţinutul comunicării sau informaţiilor", arată instanţa într-un răspuns pentru Mediafax.
Dar cât de importantă era interceptarea suspecţilor? Un răspuns îl putem găsi în gravitatea faptelor. Aceeaşi instanţă din Săveni anunţă că aproape 50% dintre faptele vizate în dosarele în care s-au emis mandate de interceptare era fapte de contrabandă, "dat fiind specificul poziţionării localităţilor, riverane râului Prut, inclusiv punctul de trecere al frontierei Stânca-Costeşti".
"Alte autorizaţii se referă la infracţiuni de furt, dar comise în condiţii deosebite sau care au produs prejudicii mari (51), infracţiuni de braconaj la regimul piscicol (15), falsificarea de monede sau alte valori şi înşelăciune (8), precum şi la traficul de produse sau substanţe toxice (3). De asemenea, trei autorizaţii s-au dat pentru mandate emise pentru persoane urmărite naţional".
Niciunul dintre mandate nu este însă emis pentru siguranţă naţională.
"La solicitarea dumneavoastră, referitoare la întocmirea unei analize a eficacităţii interceptărilor, nu vă putem da un răspuns documentat deoarece aceasta ar presupune emiterea unor judecăţi de valoare pe care doar judecătorul, în fiecare dosar pe care l-a soluţionat, le poate face. Aşa cum am precizat când am explicat datele statistice referitoare la problema care vă interesează, autorizaţiile emise nu sunt multe, iar în numeroase situaţii, anumite infracţiuni nu pot fi probate prin alte dovezi", se arată în răspunsul instanţei.
Contactat de corespondentul Mediafax, avocatul Bogdan Petrovici, prodecan al Baroului Botoşani, a declarat că nu numărul interceptărilor trebuie să ridice semne de întrebare, ci faptul că toate cererile au fost autorizate, el precizând că în zona de competenţă a Judecătoriei Săveni intră şi alte localităţi din împrejurimi.
"În cazul interceptărilor trebuie să primeze raţiunea în sensul că nu se pot exclude de tot, însă acestea trebuie date doar în situaţii în care nevoile operative ale organelor de urmărire penală o impun în mod clar. Trebuie cântărit foarte bine admiterea unei astfel de cereri de către judecătorul investit cu soluţionarea unei cereri de mandat de interceptare pentru a nu se ajunge în situaţia în care autorizarea de interceptare telefonică să devină pur şi simplu un formalism procesual", a spus Bogdan Petrovici.
În altă ordine de idei, primarul din Săveni, Relu Petru Tîrzioru, a declarat, zilele trecute, pentru Mediafax, că "în goana de a fi mai catolici decât ceilalţi" nici măcar legal nu poate să lucreze, precizând că la el în localitate "tot ce e popor activ este ascultat".
