Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost liberat condiționat din penitenciarul Vaslui fără ca statul să fi reușit să recupereze un leu din cele peste nouă milioane de lei pe care trebuia să-i restituie. Jurnaliștii de la Centrul de Investigații Media au explicat cum a reușit această performanță.
Liberarea lui Fenechiu a fost posibilă, la fel ca și în cazul Dan Voiculescu, prin invocarea prevederilor mai favorabile din Codul penal din 1968, unde nu era prevăzută obligativitatea recuperării prejudiciului. „Chiar dacă achitarea prejudiciului nu este o condiţie pentru acordarea liberării condiţionate potrivit dispoziţiilor Vechiului Cod penal, aceasta poate fi analizată ca o dovadă temeinică de îndreptare însă, deşi în cauză a fost reţinut un prejudiciu de aproximativ 5,7 milioane lei, condamnatul nu a achitat nici măcar o parte din el”, a spus procurorul DNA în fața judecătorilor din Vaslui, încercând să blocheze liberarea condiționată.
Statul trebuia să recupereze de la fostul ministru suma de 9,747 milioane de lei, din care 5,67 milioane era prejudiciul în dosarul Transformatorul și peste patru milioane de lei reprezintă mita pe care Fenechiu a recunoscut că a primit-o de la „Siveco”. În dosarul Transformatorul, Fenechiu a fost condamnat la cinci ani de închisoare, în cel privind mita de la Siveco alți trei ani și zece luni de închisoare. Închis în ianuarie 2014, Fenechiu a cerut – și a și obținut, în martie 2017 – contopirea celor două pedepse. Acum, el a fost liberat.
Fosta soție are prioritate în fața statului
Centrul de Investigații Media explică mecanismul prin care Fenechiu n-a plătit un ban, deși, la plecarea din penitenciar, a fost preluat de un BMW cu șofer. „Totul a început în 29 ianuarie 2014, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței definitive în dosarul „Transformatorul”, când frații Relu și Lucian Fenechiu au mers la notar și și-au mandatat soțiile, Daniela Mariana Fenechiu și Sidonia-Teodorina Fenechiu, să-i reprezinte în firma Engineering And General Constructing (Engeko) SA, fosta Fene Group SA”, scriu jurnaliștii de la acest site. În 19 decembrie 2014, deși era în proces de divorț cu Relu Fenechiu, soția acestuia, Daniela Mariana Fenechiu, devine asociat al companiei, proprietar peste jumătate din părțile sociale. În prezent, femeia ea unic acționar.
„Odată securizate firmele, Mariana Fenechiu a trecut la albit proprietățile firmei-fanion. Jurnaliștii de la „Reporter Iași” afirmă că, deși el era la închisoare, Engeko, firma-amiral a lui Relu Fenechiu, a vândut peste zece proprietăți din cele construite în cartierul ridicat în zona Bucium (…) Practic, firmele din care Fenechiu a ieșit încep să execute firma-mamă, fosta Fene Grup, în contul unor datorii”, arată Centrul de Investigații Media.
În 2011, procurorii au pus însă sechestru pe o serie de bunuri ale lui Relu Fenechiu, dar executarea lor este blocată de procesul de partaj dintre acesta și soția sa. Procesul durează de circa trei ani.
Greșelile procurorilor, carențele legii
Situația a devenit ridicolă în momentul în care ANAF și-a dat seama că nu poate recupera nici un ban: „ În disperarea de a recupera ceva, orice, ANAF a cerut Penitenciarului Vaslui să-i oprească sumele care i-ar putea intra în cont fostului ministru, în cazul în care acesta ar fi fost scos la muncă. Așa e procedura. Penitenciarul însă a comunicat sec că Relu Fenechiu nu a obţinut venituri în închisoare”.
Centrul de Investigații Media explică unde au greșit procurorii și care sunt carențele legislative de care a profitat Fenechiu:
procurorii i-au pus sechestru doar pe bunurile personale, nu şi pe acţiunile deţinute la firme şi, mai ales, nu şi pe bunurile companiilor sale.
procurorii i-au pus sechestru pe aceleaşi bunuri în ambele dosare, Transformatorul și mita de la Siveco. În plus, au acceptat acordul de recunoaștere a vinovăției, în cazul mitei de la Siveco, deși nu plătise nimic în dosarul Transformatorul.
În dosarul Transformatorul, procurorul nu a putut pune sub acuzare firma lui Fenechiu, Fene Grup, implicată în infracţiuni de corupţie la nivelul anilor 2000-2004, întrucât răspunderea penala a persoanei juridice a fost introdusă în legislația românească abia în 2006.
Cea mai mare parte a averii fostului ministru era deținută, legal, de firmele sale. În consecință, surse din ANAF au declarat către Centrul de Investigații Media că „valoarea bunurilor indisponibilizate (sechestrate, n.r.) nu acoperă valoarea creanţei. Zero lei! E zero barat! Nu încasăm nimic de aici”.
Totuși, direcţia executări silite cazuri speciale din cadrul ANAF intenționează să declare starea de insolvabilitate a fostului politician. Ei ar putea astfel să constate ce bunuri au înstrăinat Fenechiu şi firmele lui, de când s-a început urmărirea penală în 2012 şi până în prezent.
Jurnaliștii de la centrul de Investigații Media au descris, în final, eliberarea lui Fenechiu: acesta se afla acasă, în permisie, dar a venit la penitenciar pentru a semna actele. El a fost transportat de un BMW cu șofer.
Rețeta Dan Voiculescu
În iulie, tot Centrul de Investigații Media a arătat că statul a recuperat 3,68% din prejudiciul din dosarul ICA/ Dan Voiculescu. „ Dintr-un prejudiciu stabilit de instanță la 266.171.892 de lei, statul a reușit să ia înapoi doar 9.804.198 de lei, bani adunați de la toți cei condamnați în acest dosar, care fie au plătit de bunăvoie, fie le-au fost vândute bunurile de către Fisc.
Bunurile dobândite fraudulos – spune instanța – în urma privatizării ICA, respectiv terenurile și clădirile din strada Gârlei (turnul Intact, sediul GRIVCO și restul de clădiri care au aparținut institutului) și Șoseaua București Ploiești (fostul sediu al Antenei 3) au trecut în patrimoniul statului, dar nu au putut fi deocamdată valorificate. Practic, în acest moment ele nu produc, ci consumă resurse, dar nu (neapărat) din vina statului, ci ca urmare a unui litigiu deschis și menținut de firmele mogulului”, a descris acest site situația. În prezent, lui Voiculescu i se reține o treime din pensie, adică 700 de lei pe lună.
