19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialInstanța Supremă din Serbia a decis prelungirea termenului până la care România...

Instanța Supremă din Serbia a decis prelungirea termenului până la care România poate cere extrădarea fostului deputat fugar, Sebastian Ghiță, la 40 de zile. Procurorii DNA cer două noi mandate de arestare în lipsă

Înalta Curte a Serbiei a decis prelungirea termenului în cazul fostului deputat fugar Sebastian Ghiță până la 40 de zile, la solicitarea Ministerului de Justiție din România. Astfel, judecătorii sârbi au extins termenul până la care Guvernul României poate trimite documentele prin care solicită extrădarea lui Sebastian Ghiță, informează Digi24. Autoritățile române au solicitat două noi mandate de arestare în lipsă.

UPDATE 17.51: DNA Ploiești a trimis Înaltei Curți de Casație și Justiție o cerere privind arestarea în lipsă a fostului deputat, în dosarul finanțării vizitei lui Tony Blair în România, în care este cercetat și fostul premier Victor Ponta. O a doua solicitare a fost trimisă tot de procurorii anticorupție din Ploiești, către Tribunalul Prahova, într-un dosar în care Ghiță este cercetat alături de cumnatul fostului premier, Iulian Herțanu, informează Digi24.


Citește și:  Statul complice. Și de ce-l compară rușii pe Ghiță cu Snowden | OPINIE 

Companii publice, ministere de forță și chiar servicii secrete au fost de-a lungul timpului „clienți“ ai firmelor lui Sebastian Ghiță. Salariul cu care se lăuda acum zece ani, când era socotit cel mai tânăr milionar autohton, era de 3,5 milioane de euro pe an.


UPDATE 15.00: Purtătorul de cuvânt al Curţii, Bojana Stankovic, a declarat, miercuri, citată de agenţia de presă Tanjug, că instanţa a prelungit, la solicitarea Ministerului Justiţiei din România, termenul de depunere a cererii în procedurile de extrădare, pentru o perioadă de până la 40 de zile de detenţie.

"Acest examen de regularitate presupune analizarea corespondenţei întregii documentaţii cu cerinţele prevăzute de instrumentul internaţional aplicabil Convenţia Europeană de extrădare – Paris 13 dec. 1957), cu legea română incidentă (Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), precum şi cu exigenţelor autorităţilor sârbe care au solicitat, între altele, traducerea documentelor în limba sârbă. Cu respectarea termenelor legale, după finalizarea traducerilor care însumează un număr considerabil de pagini, cererea de extrădare şi documentele însoţitoare vor fi transmise autorităţilor competente din Republica Serbia", transmitea Ministerul Justiţiei printr-un comunicat de presă.


Citește și:  Ministerul de Interne şi Poliţia de Frontieră din Serbia se numără printre clienţii grupului Teamnet, fondat de Sebastian Ghiță 

Ministerul de Interne din Serbia, Poliţia de Frontieră sârbă şi Comisia de Valori Mobiliare din Serbia figurează în portofoliul de clienţi al grupului Teamnet, fondat de omul de afaceri Sebastian Ghiță.


Dosare Sebastian Ghiță

Pe numele lui Sebastian Ghiţă sunt deschise cinci dosare penale de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar în urma fugii sale din ţară au fost emise şi două mandate de arestare în lipsă. Valoarea totală a prejudiciilor din dosarele mogulului IT a fost estimată de procurori la suma de 20.263.793.253 lei.

DOSARUL TRACIA-ASESOFT. Într-un prim dosar, procurorii DNA l-au acuzat pe mogulul IT de complicitate la înşelăciune şi fals în declaraţii într-o afacere cu produse petroliere care ar fi prejudiciat statul cu 20 de miliarde de lei vechi. În dosarul – Denumit "Tracia-Asesoft", deschis în 2002, Ghiţă a fost achitat in prima instanţă în 2011. 


Citește și:  Întrebările la care Sebastian Ghiță nu va răspunde niciodată | OPINIE 

S-a fabulat mult în jurul arestării lui Sebastian Ghiță în Serbia. În lipsa unor informații consistente, liderii de opinie au alimentat nevoia publicului de a afla detalii noi despre acest caz cu speculații irelevante.


DOSARUL DE MITUIRE AL PRIMARULUI DIN PLOIEȘTI. În cel de-al doilea dosar, DNA a dispus urmărirea penală şi plasarea sub control judiciar a lui Sebastian Ghiţă, în dosarul în care este acuzat că l-a mituit pe primarul Ploieştiului pentru a obţine finanţarea echipei de baschet Asesoft de la bugetul local al municipiului, Iulian Bădescu. De asemenea, procurorii au dispus luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 14.07.2015, până la data de 11.09.2015, față de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian.

DOSARUL HIDRO PRAHOVA. În cel de-al treilea dosar penal, Sebastian Ghiţă este acuzat de două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare a banilor, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.


 Citește și: Sebastian Ghiță se poate da victimă politică pentru a scăpa de extrădare. Tudorel Toader: Așteptăm verificările instanțelor de judecată din Serbia. Curtea de Apel Ploiești a admis extrădarea. Ministerul Justiției a pregătit cererea de aducere în România a fostului deputat 

Convenția europeană de la Paris, în baza căreia Ministerul Justiției va cere extrădarea lui Sebastian Ghiță, permite Serbiei să refuze procedura în cazul în care apreciază că infracțiunea de care este acuzat fostul deputat este una politică sau conexă uneia de acest fel. Ghiță a susținut adesea că este persecutat politic.


Pe 18 februarie 2015, Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, era arestat preventiv într-un dosar al DNA Ploieşti alături de afaceristul Vladimir Ciorbă, fiind acuzat de fraudarea fondurilor europene destinate lucrărilor de canalizare din localitatea prahoveană Comarnic, executate de firma să, SC Grossman Engineering Group. Deşi iniţial în acest dosar deputatul Ghiţă era suspectat doar de o singură infracţiune, sprijinire a unui grup infracţional organizat, pe 24 iunie 2015 DNA îl punea oficial sub acuzare şi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, spălare de bani în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată, coruperea alegătorilor, efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia în formă continuată.

Într-un comunicat de presă, DNA detalia şi circuitul fictiv al banilor din firmele controlate de Ghiţă dar şi folosirea de bani negri în campaniile electorale.

"În perioada 2000 – 2015, Sebastian Ghiţă a obţinut importante sume de bani în mod nelegal – prin traficarea influenţei – sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus într-un circuit financiar care nu are la baza operaţiuni reale. Banii au fost "spălaţi" printr-o multitudine de operaţiuni financiar – bancare fără justificare economică, iar ulterior, o parte din aceştia au fost folosiţi în scopuri ilicite, respectiv pentru coruperea alegătorilor la alegerile parlamentare din anul 2012 şi preşedinţiale din anul 2014. Tranzacţiile financiare menţionate au avut că scop şi rezultat inclusiv sustragerea de la plata către stat a unor sume de bani însemnate că valoare, reprezentând impozit pe profit şi T.V.A. Cuantumul total al sumelor provenite din fonduri publice supuse procesului de "spălare" se ridică la valoarea de 129.343.768 lei, iar prejudiciul cauzat statului prin sustragerea de la plata impozitului pe profit şi taxei pe valoare adăugată a fost stabilită la o valoare minimă de 37.720.325 lei.

În 31 martie, procurorii DNA Ploieşti l-au pus sub control judiciar pe cauţiune, în al patrulea dosar în care acesta este urmărit penal pentru corupţie, cauţiunea fiind stabilită la aproximativ 13 milioane de euro, reprezentând a zecea parte din averea estimată a parlamentarului.


Citește și:  CRONOLOGIE. Care au fost cele mai importante evenimente declanşate de fuga fostului deputat Sebastian Ghiţă. Cum au început acuzațiile lansate la RTV și cum s-a retras generalul Coldea 

Sebastian Ghiță, controversatul om de afaceri şi politician, a dispărut din ţară în urmă cu trei luni şi 24 de zile, iar în noaptea de 13 spre 14 aprilie a fost identificat şi reţinut în Belgrad. În cursul zilei de vineri, autoritățile din Serbia au anunțat reținerea fostului deputat dispărut, pentru 48 de ore, pentru prezentare de acte false de identitate autorităților. România Liberă a punctat cele mai importante evenimente care au avut loc din momentul dispariţiei lui Sebastian Ghiță până la capturarea sa în Serbia.


DOSARUL DE FOLOSIRE A UNOR INFORMAȚII NEDESTINATE PUBLICITĂȚII. În acest al patrulea dosar, Sebastian Ghiţă este acuzat de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, două infracţiuni de dare de mită, şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere. În caz sunt judecaţi mai mulţi politicieni, poliţişti şi procurori de rang înalt din judeţul Prahova, fiind trimişi în judecată procurorul Liviu Tudose, adjunctul şefului Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, procurorul Aurelian Mihăilă, fostul adjunct al aceluiaşi parchet, Constantin Ispas, fostul şef al DGA Prahova şi Viorel Dosaru, fostul şef al Poliţiei Prahova.

DOSARUL TEAMNET. În al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă procurorii suspectează că fostul deputat, care până în anul 2012, când a fost ales în Parlament, a fost reprezentant al S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. a pretins şi primit de la reprezentanţii celor două societăţi sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor instituţii şi autorităţi publice să le atribuie contracte de prestare deservicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de către Ghiţă. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C.Teamnet International S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A.


Fostul deputat Sebastian Ghiță a fost localizat și reținut de polițiști la Belgrad, în 13 aprilie. Surse apropiate anchetei au declarat, pentru Mediafax, că mogulul IT s-ar fi prezentat drept student din Slovenia și le-ar fi vorbit în limba engleză.

„În urma activităților investigative complexe și a informațiilor furnizate de Direcția Operațiuni Speciale și Direcția de Investigații Criminale din cadrul Poliției Române, în cursul acestei nopți, în Belgrad, a fost localizat și reținut inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian. În momentul depistării, cel în cauză a prezentat pentru legitimare documente false care prezintă însemnele unui stat din U.E. În prezent se derulează procedura legală în astfel de situații'', a anunțat Inspectoratul General al Poliției Române, vineri dimineața.

Cele mai citite

Burse de reziliență pentru elevi. Condițiile în care se acordă

Ministerul Educației (ME) a lansat în consultare publică Metodologia de acordare a burselor pentru anul școlar 2024 – 2025. Principalele noutăți sunt: Bursele de merit și...

Zeci de angajați ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor fi disponibilizați de luni

Circa 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni,...

Welkins: Excelență în siguranță și inovație pentru clădiri

În lumea modernă, unde siguranța, accesibilitatea și iluminarea sunt priorități esențiale, compania Welkins Fire Protection Solutions SRL se remarcă ca un lider în furnizarea...
Ultima oră
Pe aceeași temă