Un investitor serios nu va dezvolta o linie tehnologică valabilă doar pentru patru corvete fără a avea certitudinea că facilitatea nu va putea să producă şi altceva, pe o perioadă mai lungă de timp, a declarat, marţi, generalul (r) Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General, citat de Mediafax.
„Construirea în România a acestor nave, sau a unei importante părţi a acestora este de dorit, desigur. Existenţa unor facilităţi care permit deja construcţia de astfel de nave ar putea fi un avantaj. Prezenţa unor companii importante în această industrie ar putea însemna un adevărat motor pentru economia românească. Şantierele navale existente, precum şi posibilităţile de dezvoltare ale unora noi ar trebui să fie suficiente pentru atragerea de investiţii. Din păcate flota comercială a României, de stat sau privată nu oferă nicio perspectivă de dezvoltare a acestei industrii. O cerere din partea Ministerului Apărării ar putea însemna un început, dar nu este suficient. Îmi este greu să cred că un investitor serios va dezvolta o linie tehnologică valabilă doar pentru patru corvete, fără a avea certitudinea că facilitatea nu va putea să producă şi altceva, pe o perioadă mai lungă de timp. Dar poate fi un început”, a explicat generalul (r) Ștefan Dănilă.
Este de amintit, în acest context, că firma olandeză Damen, care deține șantierul naval de la Galați, a mai produs corvete, destinate altor țări decât România, dar nu a realizat producția în România ci în Olanda.
Pe de altă parte, generalul Dănilă subliniază că în proiectul de Hotărâre de Guvern, publicat de MApN, pentru procedura de achiziţii a corvetelor, aflat în dezbatere publică, există o anomalie. Astfel, „în HG se vorbeşte despre excepţia datorată unui acord guvern la guvern, iar procedura efectivă trimite la evaluare de ofertă pe baza preţului cel mai mic”.
„Lucrurile par să găsească o cale firească şi legală. Doar că în HG se vorbeşte despre excepţia datorată unui acord guvern la guvern, iar procedura efectivă trimite la evaluare de ofertă pe baza preţului cel mai mic. Acordul guvern la guvern ar presupune o negociere multilaterală, cu implicaţii semnificative pentru securitate, cu garanţii guvernamentale şi, de ce nu, cu un tratat bilateral bine consolidat", consideră fostul șef al SMG.
Decizia ar putea fi deja luată, iar documentele aflate în stadiul de proiect ar fi doar o "formalizare juridică"
Generalul (r) Dănilă şi-a exprimat temerea că documentele de achiziţie a corvetelor ar putea fi „doar formalizarea juridică a unei decizii deja luate”: „aşa cum arată în acest moment stadiul procedurii de achiziţii de corvete, dacă s-ar respecta toate regulile, ar putea genera o investiţie şi o achiziţie, cel mai devreme, anul viitor. Dacă nu cumva documentele elaborate sunt doar formalizarea juridică a unei decizii deja luate, pe criterii mai mult sau mai puţin transparente”.
De asemenea, fostul şef al Armatei a atras atenţia că „achiziţiile de tehnică militară se supun reglementărilor internaţionale, în primul rând Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice, inclusiv excepţiilor prevăzute în aceasta” şi că o încălcare a acesteia duce la declanşarea procedurii de infringement, cu repercusiuni destul de grave”. Însă, cu toată existenţa reglementărilor internaţionale şi interne, practica cea mai utilizată este cea a „modificării actelor normative în funcţie de contractant”, a susţinut generalul Dănilă.
„Achiziţia de avioane de luptă a fost realizată printr-o lege care are la bază o Concepţie aprobată de CSAT. Dar nimeni nu a sesizat că au fost cel puţin trei astfel concepţii aprobate în CSAT, în cinci ani. Ultima s-a refăcut după ce premierul de atunci a decis sursa de achiziţie. Pentru modernizarea fregatelor au fost elaborate cel puţin la fel de multe documente, programul a fost împărţit în mai multe etape, s-au făcut mai multe încercări nereuşite, ca, în final această modernizare să devină un element de offset al unui alt program, cel de achiziţii de corvete. Promisiunile către Forţele Navale se fac, de regulă, în preajma Zilei Marinei. După o lună se mai estompează”, a exemplificat generalul Dănilă.
În ceea ce priveşte offset-ul, ideea sa este că „statul care achiziţionează echipamente militare să beneficieze de investiţii conexe din partea vânzătorului sau a firmelor partenere, astfel încât să poată susţine economic investiţia făcută”:„Aşadar, această legătură între cele două achiziţii este greu de realizat. Totuşi, deoarece modernizarea este considerată a fi necesară, iar aceasta ar presupune anumite costuri, un demers precum cel menţionat nu ar fi ceva nefiresc”.
