Magistrații Judecătoriei Sectorului 5 au decis, marți, că fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, va executa, în continuare, în regim închis pedeapsa de cinci ani de închisoare, potrivit News.ro. Decizia instanţei este definitivă.
Nicușor Constantinescu a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare, în acest dosar, în luna iulie, după ce fusese trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.
În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol "consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului". Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.
Procurorii îl acuzau pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii. Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, "posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate". În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie. În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.
Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, preciza DNA. Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume. Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.
În iulie 2016, Constantinescu a mai fost condamnat, în primă instanță, la 15 ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat de şase infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave. Printre faptele care i se impută se numără faptul că ar fi trebuit să planteze perdele forestiere, dar acestea nu există, dar și că ar fi făcut plăți nelegale de peste 1,2 milioane de lei către Regia Autonomă Judeţeană Drumuri şi Poduri Constanţa, instituție subordonată Consiliului Județean Constanța.
Constantinescu a fost recent trimis în judecată și în cazul Geotop, în care este acuzat de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave. Cazul se referă la contractul pentru realizarea documentaţiei cadastrale a reţelei de drumuri din judeţ. „Frauda în dauna bugetului judeţului Constanţa s-a realizat prin efectuarea, de către preşedintele Consiliului Judeţean, în mod coordonat, a unor plăţi neegale în valoare totală de 11.621.345,49 de lei, o parte fiind efectuate direct în contul firmei administrate de suspectu Ichim Ioan (pentru lucrări de cadastrare a drumurilor judeţene). Restul plăţilor au fost făcute din bugetul Consiliului Judeţean Constanţa în mod indirect, prin alocări bugetare către un număr de 45 de comune, care, la rândul lor, au procedat la virarea sumelor de bani în contul aceleiaşi societăţi comerciale (pentru lucrări de cadastrare a drumurilor comunale)“, spun procurorii DNA.
Nicușor Constantinescu este trimis în judecată și în cazul finanțării fundațiilor Fantasio și Thalia, dar și în cazul achiziționării elicopterului prăbușit în Siutghiol, în urma căruia patru persoane și-au pierdut viața. De asemenea, alături de Radu Mazăre și de alte 35 de persoane, Constantinescu este acuzat că ar fi păgubit statul cu circa 114 milioane de euro, prin retrocedarea ilegală a circa 100 de hectare de teren din municipiul Constanța, în perioada 2002 – 2005.
