Ministrul Justiţiei Mona Pivniceru trebuie să explice astăzi vicepreşedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, care este şi comisar pentru Justiţie, de ce a secretizat evaluarea procurorilor candidaţi pentru funcţiile de procuror general al României şi procuror şef al DNA şi de ce interviurile nu sunt publice.
Comisia Europeană, în special prin vocile preşedintelui Manuel Barroso, ale vicepreşedintelui Viviane Reding şi ale secretarului general Catherine Day, a anunţat încă din luna iulie că va monitoriza cu atenţie respectarea standardelor europene de transparenţă şi obiectivitate în numirea procurorului general al României şi a procurorului-şef al DNA. Comisia era îngrijorată atât de criticile vehemente ale liderilor USL la adresa celor mai performanţi procurori – Laura Codruţa Kovesi şi Daniel Morar -, cât şi de cele ale Monei Pivniceru, pe atunci judecător la Înalta Curte de Justiţie şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
În plus, din interceptările făcute într-un dosar penal al procurorilor anticorupţie rezulta că pentru obţinerea posturilor de procuror general şi de şef al DNA se trăgeau sfori la nivel înalt. Doi procurori CSM – George Bălan şi Marcel Sâmpetru – se foloseau de influenţa lor pe lângă premierul Victor Ponta pentru a obţine funcţiile. De asemenea, ei se foloseau de informaţiile clasificate ale unui serviciu secret.
Din interceptări ar mai fi rezultat că din această grupare ar face parte şi Mona Pivniceru, membru CSM, care ar fi trebuit să-i sprijine pe cei doi – Bălan şi Sâmpetru – să obţină posturile de procuror general, respectiv procuror-şef al DNA, ea urmând să primească drept recompensă un post de judecător al Curţii Constituţionale. Toate acestea se petreceau pe fundalul scandalului suspendării preşedintelui Traian Băsescu, al demiterii ilegale a Avocatului Poporului, al restrângerii competenţelor Curţii Constituţionale. Iată de ce, la vremea respectivă, Comisia Europeană cerea transparenţă şi obiectivitate pentru numirea procurorului general şi a şefului DNA.
De ce nu s-a înscris Daniel Morar pentru funcţia de procuror general
Lipsa transparenţei favorizează nominalizarea pe cele mai importante funcţii din Parchet pe criterii clientelare, nu profesionale. Absenţa criteriilor clare de evaluare, secretizarea interviurilor şi a modului de evaluare i-a determinat pe mulţi procurori competenţi să nu se înscrie pentru selecţie. Între cei care ar fi putut candida pentru funcţia de procuror general se afla şi fostul şef al DNA, Daniel Morar, care a anunţat însă că nu s-a înscris deoarece nu vrea să participe „la o farsă”. Totuşi Morar va asigura interimatul la Parchetul General, până la numirea unei noi conduceri, care nu poate avea loc însă înainte de alegerile din decembrie.
Cum a vrut Mona Pivniceru să-i numească pe şefii parchetelor
Iniţial, ministrul Justiţiei Mona Pivniceru a vrut să facă o selecţie pompieristică, fără criterii de selecţie, făra nici un pic de transparenţă, pe care să o finalizeze până la 25 septembrie. Chiar se întâlnise cu doi procurori – alţii decât Bălan şi Sâmpetru, care au ieşit din competiţie deoarece împotriva lor s-a început urmărirea penală – cărora le-a promis funcţiile.
A fost necesară intervenţia Comisiei Europene, inclusiv printr-o scrisoare dură a secretarului general Catherine Day, ca ministrul să admită câteva standarde de selecţie. Atunci a protestat şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Criteriile obligatorii cerute de Comisia Europeană în prima scrisoare a secretarului Catherine Day
– transparenţă totală în procedura de numire a conducerii Ministerului Public şi DNA
– dezbatere publică asupra candidaţilor, care să includă publicarea tuturor nominalizărilor, CV-urilor şi planurilor de acţiune ale candidaţilor;
– planurile de management să fie însoţite şi de o declaraţie de intenţie, prin care fiecare candidat să-şi expună viziunea pe care o are asupra instituţiei pe care vrea să o conducă;
– concluziile comitetului de selecţie să fie făcute publice
– concluziile dezbaterii publice să fie luate în considerare atunci când se face numirea procurorului general şi a şefului DNA;
– acordarea unei perioade suficiente de timp pentru ca toţi candidaţii să-şi poată pregăti planurile de management şi pentru ca toate informaţiile să poată fi dezbătute public, chiar dacă acest lucru înseamnă prelungirea în continuare a mandatelor actualilor şefi ai DNA şi Ministerului Public;
– procurorul general şi procurorul-şef al DNA să nominalizeze reprezentanţi ai Ministerului Public şi DNA în comitetul de selecţie, iar opiniile psihologice sau academice să fie oferite de INM;
– legiferarea procedurii de selecţie printr-un ordin de ministru.
Ce a acceptat Mona Pivniceru din cerinţele Comisiei Europene
La data de 19 septembrie, Mona Pivniceru trebuia să se întâlnească la Viena cu Viviane Reding, la o reuniune a miniştrilor de Justiţie din ţările membre UE. Nu s-a dus, motivând că nu era decât o întâlnire de complezenţă. În realitate, spun surse USL, Mona Pivniceru s-a temut că ar putea fi criticată în prezenţa celorlalţi miniştri ai Justiţieipentru că nu a respectat cerinţele CE pentru numirea procurorului general şi al şefului DNA.
La data de 20 septembrie, ministrul Justiţiei a acceptat doar trei din cerinţele Comisiei Europene: a mărit termenele de înscriere (pâna la 3 octombrie) şi pe cel de depunere a proiectelor de management (până la data de 15 octombrie), a acceptat să publice numele candidaţilor şi a acceptat ca din comisia de evaluare să facă parte un procuror de la DNA, unul de la Parchetul General şi un altul de la Institutul Naţional al Magistraturii.
În schimb, ministrul Justiţiei a refuzat să facă publice interviurile cu candidaţii, ca şi proiectele de management depuse de aceştia şi, mai ales, a SECRETIZAT evaluările membrilor comisiei pentru fiecare candidat în parte. De asemenea, Mona Pivniceru nu a acceptat implicarea CSM în procesul de evaluare al candidaţilor. Aceste secretizări favorizează nominalizări pe criterii clientelare. Reamintim că în urmă cu circa 6 ani, Daniel Morar a fost numit pentru funcţia de şef al DNA după ce a prezentat proiectul său de management, în faţa membrilor CSM într-o şedinţă publică.
A doua scrisoare a secretarului general al Comisiei Europene
Nemulţumită de acţiunile Monei Pivniceru, pe 21 septembrie, secretarul general al CE Catherine Day a trimis o nouă scrisoare ministrului Justiţiei, în care avertiza: „În adresa mea către dvs. din data de 11 septembrie, am expus modul în care trebuie înţeles raportul în lumina proiectului privind procedurile trimis de dvs. colegilor mei în data de 7 septembrie. Din păcate, aproape nici unul din aceste puncte nu s-au regăsit în procedurile publicate în această săptămână“.
De asemenea, secretarul general al CE îi cerea ministrei Mona Pivniceru:
„Pentru a evita orice neînţelegere, cu permisiunea dvs. voi reitera recomandările Comisiei. În opinia Comisiei, procedurile de selectare trebuie să fie credibile şi pe deplin transparente, pentru a determina cei mai bun candidaţi posibili să-şi depună candidatura. Aceasta înseamnă că procesul de selecţie trebuie să fie pe deplin transparent şi public. Acesta include interviuri, stabilirea unor criterii precise în solicitarea de candidaturi, implicarea conducerii actuale a Ministerului Public şi DNA în alegerea Comitetului de Selecţie şi alocarea unei perioade rezonabile de timp în vederea acestei proceduri. De asemenea, Comisia a mai sugerat oficializarea acestei proceduri prin emiterea unui ordin ministerial.
De asemenea, am luat act de poziţia recentă exprimată de Consiliul Suprem al Magistraturii în acest context prin care sunt oferite sugestii utile cu privire la procedură. Consider, în general, că un rol activ al CSM pe parcursul tuturor etapelor procedurii reprezintă un element important ce conferă procedurii şi candidatului desemnat credibilitatea necesară“.
În aceste condiţii este de aşteptat ca astăzi, la Bruxelles, Mona Pivniceru să fie pusă să le explice vicepreşedintelui Reding şi secretarului general Day de ce nu a acceptat cerinţele de transparenta totala si obiectivitate cerute de Comisia Europeana.
Nume controversate
Potrivit presei, 11 procurori şi-ar fi depus candidaturile pentru funcţiile de procuror general al României şi de procuror-şef al DNA. Între cei care şi-au depus candidaturile s-ar afla Gheorghe Moţa, de la Parchetul Gorj, Ioan Irimie, de la Serviciul DNA Cluj, Elena Hach – de la Parchetul Curţii de Apel Braşov, Viorica Stoica – de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Claudiu Dumitrescu, procuror DNA – detaşat şef al Departamentului pentru Luptă Antifraudă. Moţa a atras atenţia opiniei publice după ce a criticat nemotivat judecătorii, motiv pentru care a ajuns în atentia Consiliului Superior al Magistraturii, iar Ion Irimie a devenit celebru după ce a tergiversat nepermis de mult ancheta în dosarul în care doctorul Mihai Baican (a fost medicul regretatului ţărănist Corneliu Coposu) a reclamat înşelăciuni de milioane de euro.
Ar mai fi de amintit si ca fostul procuror general Laura Codruta Kovesi si-a depus candidatura pentru functia de sef al DNA.
