UPDATE 23.30: Procurorii Parchetului General au decis ca o parte a dosarului privind OUG 13, respectiv cea referitoare la săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, să fie disjunsă și retrimisă la DNA, au declarat surse judiciare, pentru Agerpres.
Surse judiciare au declarat că Parchetul General a disjuns din nou dosarul și a retrimis la DNA o parte referitoare la săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului.
23,15: Motivarea Parchetului General pentru clasarea dosarului Ordonanței 13.
PÎCCJ menționează, într-o serie de precizări transmise presei, o parte dintre considerentele reținute în motivarea deciziei, informează Agerpres.
„Curtea Constituțională, în cadrul procesului de examinare a cererii, a analizat actele de sesizare și actele procesuale emise, statuând în decizia nr. 68 din data de 27.02.2017 cu privire la 'faptele reclamate și cele reținute în ordonanța procurorului de caz', că 'toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracțiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunțului cu privire la legalitatea și oportunitatea actului adoptat de Guvern. Astfel, circumstanțele adoptării actului normativ, luările de poziție publice contradictorii ale ministrului justiției și ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea și oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competență a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activității de cercetare penală'", precizează PÎCCJ.
De asemenea, procurorii fac trimitere la faptul că nicio normă legală sau constituțională nu obligă Executivul să-l informeze pe președintele României cu privire la „intențiile'' sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei ședințe de Guvern a actelor normative supuse adoptării și nici să informeze Parlamentul cu privire la ''intenția'' sa de a adopta ordonanțe de urgență.
„Or, raportat la starea de fapt descrisă în denunțul formulat și reținută în ordonanța de începere a urmăririi penale emisă de organul judiciar, potrivit căreia 'în mod deliberat ministrul justiției a dezinformat Parlamentul României cu privire la intențiile lui a promova acte normative […] prin procedura ordonanței de urgență' și că 'în mod deliberat, prim-ministrul României și ministrul justiției l-au dezinformat pe Președintele României, înaintea ședinței de Guvern că nu aveau intenția să treacă pe ordinea de zi cele două ordonanțe', Curtea constată că 'datele inexacte' se referă la necomunicarea unor intenții, care, în viziunea autorilor denunțului și a organului judiciar, se convertește în 'dezinformare'. Nicio normă legală sau constituțională nu obligă Guvernul să-l informeze pe Președintele României cu privire la 'intențiile' sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei ședințe de Guvern a actelor normative supuse adoptării și nici să informeze Parlamentul cu privire la 'intenția' sa de a adopta ordonanțe de urgență. (…) 'pentru alte trei infracțiuni, respectiv infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art.259 alin.(1) și (2) din Codul penal, infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art.275 din Codul penal, și pentru infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art.321 din Codul penal… pentru care s-a dispus extinderea… nu sunt de natură a schimba starea de fapt și de drept a cauzei și, implicit raționamentul Curții Constituționale în analiza și soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public și Guvern'", se mai arată în comunicatul citat.
Dosarul privind adoptarea Ordonanței 13 a fost clasat de Parchetul General. Potrivit unor surse citate de Mediafax, decizia vine pe motiv că se investigau infracţiuni de favorizarea infractorului, prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.
În replică, fostul ministrul al Justiției, Florin Iordache, a precizat că „demersul era normal”.
„S-a demonstrat că demersul era normal, legal, așteptat și constituțional (…). S-a demonstrat că activitatea de la acel moment a fost legală. S-a demonstrat asta la cinci luni. Eu mă așteptam de la MJ să vină mai repede cu deciziile de neconstituționalitate”, atât prin decizia de astăzi, cât și prin cele ale CCR.
În 27 februarie, Parchetul General a precizat că pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică a fost înregistrată cauza cunoscută generic sub denumirea „Adoptarea Ordonanței 13'', ca urmare a declinării competenței de către Direcția Națională Anticorupție.
„În cauză urmează a fi efectuate cercetări în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt și stabilirii răspunderii penale", se arata într-un comunicat al PÎCCJ.
Parchetul General preciza că în dosar au rezultat indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni: favorizarea făptuitorului; prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului sau președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului; sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri; fals intelectual.
„Inițial, dosarul a fost înregistrat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, în care procurorii (…) au dispus, prin ordonanța din 24 februarie 2017, clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, precum și disjungerea și declinarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor anterior menționate", preciza sursa citată.
Potrivit sursei citate, în cauză au rezultat probe în sensul că primul aviz transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul (MRP) către Ministerul Justiției în data de 31 ianuarie ar fi fost distrus, iar originalul acestui document ce a fost predat reprezentanților MJ ar fi fost sustras. De asemenea, au fost constatate atestări ale unor date nereale în cuprinsul condicii de predare — primire de la Cabinetul ministrului, precum și indicii privind întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.
DNA preciza că, în cursul zilei de 17.01.2017, s-ar fi întocmit proiectele de OUG privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției (MJ) pentru a se transmite opinii, fiind solicitate, totodată, puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar.
„În timpul ședinței, (…), ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea Cp și Cpp. (…) Proiectul OUG nr. 13/31.01.2017 a fost aprobat de Guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize. Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP — cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20,00)", au afirmat procurorii DNA.
În acest context, s-a apreciat că este oportună extinderea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de sustragere sau distrugere de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial la nivelul MJ (pe data de 31.01, ora 20,02), precum și de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanților Ministerului Justiției și sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual, în raport de mențiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfășurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare — primire de la Cabinetul ministrului, precum și cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni, susține DNA.
Știre în curs de actualizare.
