România abuzează de sistemul Mandatului european de arestare, care ar trebui reformat de Comisia Europeană, afirmă Willy Fautre, directorul reputatei organizaţii „Human Rights Without Frontiers/Drepturile Omului fără Frontiere”. Acesta a criticat Bucureştiul şi pentru presupusa utilizare în scop politic a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit eureporter.co.
Comisia Europeană ar trebui să analizeze în regim de urgenţă reformarea Mandatului european de arestare, în contextul în care aplicarea procedurilor este afectată de "numeroase disfuncţionalităţi", arată organizaţia nonguvernamentală, care denunţă abuzuri ale autotităților din România.
Pe ultimul loc la drepturi fundamentale
Mandatul european de arestare are rolul contracarării criminalităţii transfrontaliere şi în general este considerat a fi "un instrument util" în combaterea terorismului şi a infracţiunilor grave, accelerând procedurile de extrădare în cadrul Uniunii Europene. Sistemul a fost introdus în anul 2004, pe fondul intensificării eforturilor antiteroriste după atentatele comise în septembrie 2001 în Statele Unite.
"Dar implementarea procedurilor este afectată de ani întregi de numeroase disfuncţionalităţi", afirmă Willy Fautre, directorul Human Rights Without Frontiers, cu sediul la Bruxelles, citat de Mediafax. Sistemul a fost creat pentru a facilita extrădarea suspecţilor în cazuri penale între statele membre UE, dar Willy Fautre a declarat pentru site-ul EUToday.net că au apărut abuzuri, în principal din partea României.
În opinia directorului reputatei organizații internaționale, care acționeazăîn întreaga lume pentru apărarea drepturilor omului, Bucureştiul folosește în mod excesive Mandatul european de arestare: "Spre exemplu, în perioada 2015-2016, au existat 1.508 de cereri de extrădare adresate de România Marii Britanii, în timp ce Londra a adresat doar şase cereri Bucureştiului".
România se situează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în privinţa respectării drepturilor fundamentale, în contextul unor procese incorecte, a unor investigaţii ineficiente şi a condiţiilor "groaznice" de încarcerare, notează EUToday.net, care face referire la statisticilr Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO)
Dan Adamescu, lăsat să moară în închisoare
Willy Fautre a menţionat cazul omului de afaceri Dan Adamescu, decedat în timp de ispăşea o sentinţă de patru ani şi patru luni de închisoare. În pofida vârstei (68 de ani) şi a problemelor grave de sănătate – fusese în comă –, nu i s-a acorday eliberarea anticipată ori vreo variantă alternativă de executare a sentinţei. Willy Fautre a amintit că fiul lui Dan Adamescu, Alexander Adamescu, care locuieşte în Londra, nu a putut participa la înmormântarea tatălui său pentru că România a emis un Mandat european de arestare pe numele lui.
Credibilitate pierdută
Problemele din justiţie semnalate în România au fost subiectul unei dezbateri organizate marţi în Parlamentul European. Cu tema "Lecţii de învăţat de la România: schimburi de idei despre practicile organismelor anticorupţie din România şi Ucraina", dezbaterea a fost coordonată de europarlamentarii Rebecca Harms şi Petras Auštrevičius, iar printre persoanele care au participat s-a numărat Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Prezent la dezbatere, Willy Fautre a criticat România, afirmând că protejarea drepturilor omului şi organizarea proceselor corecte ar trebui să fie priorităţi, iar aceste drepturi trebuie apărate de Uniunea Europeană. "Combaterea coruţiei este o componentă esenţială a bunei guvernări, iar România este menţionată frecvent ca fiind un elev bun în Europa. Cu toate acestea, numeroase personalităţi de rang înalt din România au denunţat implicarea serviciilor secrete române în activitatea DNA şi transformarea acesteia în instrument pentru reglări de conturi politice şi financiare", a afirmat directorul Humans Rights Without Frontiers.
„Prima consecinţă a fost că dintre cele 72 de procese pierdute de România în 2015 la CEDO – cel mai mare număr din UE – 13 au implicat cazuri de lipsă a unor procese corecte. A doua consecinţă este pierderea credibilităţii României în momentul emiterii unui Mandat european de arestare şi refuzul altor state membre de a extrăda o persoană dată în urmărire, aşa cum s-a întâmplat cu Marea Britanie, în cazul lui Alexander Adamescu, ori cu Germania sau alte ţări", a subliniat Willy Fautre.
Tensiune la Parlamentul European
De la dezbaterea din Parlamentul European cu tema „Lecţii de învăţat de la România: schimburi de idei despre practicile organismelor anticorupţie din România şi Ucraina”, Anais Aden a relatat pentru „România liberă” faptul că jurnalişti au stat cu mâna întinsă mai bine de jumătate de oră şi nu li s-a permis să pună întrebări. Unul dintre aceştia s-a simţit absolut frustrat. "A fost o tensiune imensă, chiar de la început, creată de cei doi parlamentari europeni care prezidau evenimentul. Austrevicius şi Harms au avertizat pe români, spunându-le că sunt informaţi că au pregătit atacuri împotriva lui Kovesi și că vor întrerupe orice încercare.Cei doi au susținut că vor proceda la fel şi dacă vor fi menţionate cazuri individuale”, a precizat Anais Aden.
Aceasta a relatat că politicienii și jurnaliștii români prezenți în sală au criticat cu îndârjire DNA. „În schimb, europarlamentarul Monica Macovei a fost absolut dezlănţuită la sfârşit, monopolizând dezbaterea. Fapt nemaintalnit până acum, a fost lăsată să ţină a doua oară un discurs, pentru a-i cânta o odă activităţii lui Kovesi şi a DNA”, a arătat Anais Aden, care a povestit că în sală a existat tot timpul o tensiune imensă.
Un instrument denaturat
Marea Britanie nu este singurul stat UE care a refuzat o cerere de extrădare adresată de România: acelaşi lucru s-a întâmplat acum câţiva ani cu Suedia, aminteşte EUToday.net.
Mandatul european de arestare este, la origini, un instrument important în combaterea infracţionalităţii transfrontaliere. "Este necesar un sistem eficient de extrădare în cadrul UE, mai ales pentru combaterea terorismului şi a activităţilor infracţionale, dar este o problemă că sunt aplicate mandate europene de arestare în pofida preocupărilor grave şi întemeiate privind respectarea drepturilor omului. Toate aceste motive trebuie luate în considerare cu seriozitate de către ţările cărora li se cer extrădări în România, atât timp cât situaţia statului de drept şi condiţiile din închisori nu îndeplinesc standardele UE", a subliniat Willy Fautre.
Sistemul Mandatului european de arestare a fost creat în baza recunoaşterii reciproce, un principiu fondat pe încrederea mutuală în sistemele de justiţie din statele membre UE. "Din nefericire, realitatea este diferită. Nu toate statele membre au un sistem de justiţie aliniat standardelor UE", a apreciat directorul Humans Rights Without Frontiers.
