În cei zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană se tot discută despre colectarea selectivă a deșeurilor, despre vechile gropi de gunoi care sunt „depozite neconforme” în raport cu normele europene și ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2014, fiind deschise noi depozite, în conformitate cu normele europene.
Dar dincolo de discuții, dezbateri de strategii, planuri, proiecte, nu s-a întâmplat nimic concret, deși colectarea și depozitarea deșeurilor nu este o problemă prea complicată, iar bani europeni au tot fost la dispoziția primăriilor și consiliilor județene. Nu au făcut nimic nici primarii, nici guvernele. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri trebuiau revizuite până în 2013, dar au mai trecut patru ani fără ca acest lucru să se întâmple.
După avertismentele repetate din partea Comisiei Europene, s-a întâmplat și inevitabilul. În luna mai, Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României pentru nerespectarea obligațiilor privind raportarea implementării mai multor norme UE în domeniul deșeurilor. Concret, decizia Comisiei este motivată de faptul că autoritățile române nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu.
Se caută locuri noi
Data de 17 iulie este termenul la care au fost închise vechile gropi de gunoi neconforme. Printre acestea se află și Rampa Rateș de la Tecuci, un depozit la care erau aduse deșeurile menajere din aproximativ 400 de localități, de la Tecuci, Focșani, Vaslui, Bârlad și comune din cele trei județe, Galați, Vrancea și Vaslui. Toate aceste localități înseamnă aproape 800.000 de locuitori. Potrivit statisticilor, un român generează 440 kg de deșeuri într-un an. Asta înseamnă o cantitate imensă de deșeuri menajere care trebuie depozitată numai în cazul închiderii Rampei Rateș.
Prețuri de cinci ori mai mari
Se discută de cel puțin 7 ani de zile despre un „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor“ în județul Galați, care ar fi presupus și rezolvarea preluării cantității de deșeuri rezultate prin închiderea rampei de la Tecuci. Pentru că edilii nu au fost în stare să urnească lucrările de construire a unui nou depozit, municipalitatea din Tecuci va transporta deșeurile la De-pozitul zonal pentru deşeuri nepericuloase Muchea, din județul Brăila. Este un depozit al firmei Tracon SRL, a unui fost prefect de Brăila, Mihai Manea, care a intuit că depozitarea ecologică va deveni o afacere. Însă pentru cei din Tecuci trans-portarea deșeurilor menajere la o sută de kilometri va însemna de 4-5 ori mai mulți bani. Costurile cu depozitarea unei tone de gunoi depozitat crește de la 50 lei la 232 lei, numai transportul unei tone de gunoi la Brăila fiind de 152 lei. Primarul Tecuciu-lui, Cătălin Hurdubae, a și spus deja că este impo-sibil ca taxa de habitat să fie păstrată la actualul nivel. Chiar dacă taxa nu va fi mărită de 4-5 ori, pentru că probabil vor fi mărite și subvențiile, o creștere importantă va fi și tecucenii vor simți cât îi costă faptul că edilii care au condus orașul în ultimii 7 ani nu au reușit să rezolve această problemă.
Fonduri aruncate pe „revizuiri“
Consiliul Județean (CJ) Galați nu a reușit timp de 7 ani să demareze construirea unui depozit pentru deșeuri menajere. „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor“, a fost dema-rat în 2010, de fostul președinte al CJ, Eugen Chebac (PSD). În 2012, președinte al CJ Galați devenea Nicolae Bacalbașa, în prezent deputat PSD. În martie 2013, „Sistemul de Mana-gement Integrat al Deşeurilor“ intră în etapa de atragere a finanţării. CJ Galați a încheiat cu asocierea formată din SC Fichtner Environment SRL şi SC Resourcing Environmental Con-sulting SRL, ambele din București, contractul nr. 736/11.01.2013, în valoare de 1.109.862 lei fără TVA, pentru serviciile de consultanţă şi concepţie tehnică pentru întocmirea aplicaţiei de finanţare. Firmele urmau să revizuiască unele documente elaborate în perioada 2010 – 2012 și aprobate prin Hotărârea nr. 787/29.03.2012 a CJ Galaţi, cum ar fi studiul de fezabilita-te, analiza cost-beneficiu, studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi analiza instituţională. Abia actualul președinte CJ Galați, Costel Fotea (PSD), a reușit să identifice locația viitorului depozit și să lanseze licitația pentru realizarea proiectului. În 2013, sistemul urma să fie propus spre finan-ţare prin Axa Prioritară 2 a POS Mediu, Domeniul major de inter-venţie 1. Acei bani s-au dus. În 7 ani, au tot fost revizuite documentațiile, iar pentru asta a mai fost cheltuit un milion de lei.
Pe hârtie, proiectele arată bine
Vor mai trece câțiva ani până când sistemul va deveni funcțional. Prin „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor“ în judeţul Galaţi se introduce în toate localităţile judeţului colectarea selectivă a deşeurilor și urmează să fie rezolvată și problema construirii unui nou depozit la Tecuci. În cadrul proiectului sunt prevăzute construirea unei staţii de transfer la Târgu Bujor, cu o capacitate de 16.100 tone/an, construirea la Galaţi a unei staţii de sortare cu capacitatea de 37.800 tone/an şi a celulei nr. 2 de depozitare în cadrul depozitului con-form de la Tirighina, cu o capacitate de 1.826.604 mc. La Galaţi va mai fi construită şi o staţie de tratare mecano-biologică.
Comisie parlamentară de anchetă
Din acest tablou nu lipsește nici cea mai ineficientă instituție, „Comisia parlamentară de anchetă”. Senatorul PNL de Galați George Stângă, membru al comisiei pentru Mediu a Sena-tului a anunțat că se constituie o astfel de comisie. „Pentru a clarifica situația în care se află statul român, alături de ceilalți colegi din Comisia pentru mediu a Senatului, am înaintat Biroului Permanent solicitarea de a constitui o comisie parlamentară de anchetă cu rol de documentare în privința managementului deşeurilor în România. Necesitatea acestei comisii este dată, în primul rând, de infringementul aplicat României, dar şi de faptul că în această perioadă se elaborează de către Guvern strategiile în domeniu. Comisia trebuie să vină în sprijinirea eforturilor țării noastre de a scăpa de infringement. În contextul în care Ministerul Mediu-lui se dovedeşte a fi incapabil să rezolve situația, e de datoria -Parlamentului, ca instituție reprezentativă a românilor, să ia atitudine“, a precizat Stângă. E previzibil că și „Comisia parlamentară de anchetă pentru managementul deșeurilor“ va fi la fel de incapabilă să rezolve situația, ca și Ministerul Mediului.
