12 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialCamionagiii europeni se bat pentru drepturile șoferilor români. Un conațional cere în...

Camionagiii europeni se bat pentru drepturile șoferilor români. Un conațional cere în instanță un sfert de milion de euro de la Ikea | Corespondenţă specială de la Bruxelles

Problema salariilor încasate de şoferii români de camion care conduc tirurile în Uniunea Europeană a fost repusă pe tapet după ce BBC a dezvăluit că aceştia, mai ales cei care operează în Scandinavia, sunt plătiţi necorespunzător.

Comisia Europeană vrea să înăsprească regulile jocului în domeniul transportului rutier de mărfuri, mai ales după ce din partea statelor din Vestul blocului comunitar au apărut multe plângeri -legate de concurenţa neloială făcută de companiile din Est. 

Şi, pentru ca tabloul să fie complet, un şofer român de tir a turnat gaz peste foc şi a dat în judecată gigantul Ikea, de la care cere 1,8 milioane de coroane daneze, echivalentul a peste 240.000 de euro. Informaţia a fost făcută publică de reprezentantul Federaţiei Nordice a Lucrătorilor din Transport (NTF) Hans Christian Graveren, cu prilejul unui seminar organizat de Comisia Europeană la Bruxelles. „Şoferii bulgari, români şi macedoneni sunt adesea forţaţi să încalce regulile”, a spus el.  

Emilian Tudor Jetzi a fost angajat al unei companii de transport din Slovacia, primind salariul din această ţară din fostul bloc estic, cu toate că el transporta mobilă pentru Ikea doar în Danemarca, Suedia, Norvegia şi Finlanda. Acum, magistraţii din Copenhaga trebuie să se pronunţe asupra acestei speţe, inclusiv dacă şoferul român va primi despăgubirile solicitate. Şi asta pentru că, cinstit vorbind, nu te poţi descurca cu salariul din Slovacia în ţările scandinave.

Şoferul român are şanse reale să câştige procesul, mai ales că el este susţinut în acest demers de două organizaţii sindicale din nordul Europei – SLT şi 3F Trans-port. Sprijinul celor două sindicate nu este total dezinteresat şi nici nu „plâng” de mila românilor. Ei vor, de fapt, să obţină o înăsprire a regulilor europene în domeniul transporturilor rutiere.

Lăsând interesele locale deoparte, trebuie menţionat faptul că românul are şanse sporite de succes în instan-ţă, atâta vreme cât există un precedent în Germania. -Este vorba de o acţiune introdusă de şoferul Heiko Koelzch la Curtea Europeană de Justiţie, care a fost câştigată şi prin care a obţinut dreptul de a fi plătit cu un salariu german, cu toate că el era angajat potrivit legislaţiei din Luxemburg.

Pârâţii refuză să comenteze speţa

Revenind la şoferul român, firma dată în judecată, BRING Trucking, este deţinută de statul norvegian. Publicaţia sindicală Fagbladet 3F a solicitat un punct de vedere din partea acesteia, însă răspunsul a fost mai mult decât diplomatic: „Nici Poşta Norvegiană şi nici BRING Trucking nu au cunoştinţă despre un asemenea caz. În consecinţă, nu avem nimic de comentat în această speţă”. Răspunsul  a fost dat de John Eckhoff, purtător de cuvânt al Poştei Norvegiene.

Problema şoferului român de tir nu este una izolată, ci face parte dintr-un pachet mai mare de nemulţumiri exprimate de transportatorii din vestul Uniunii Europene. Rezumând, este vorba de companii de transport din ţări cu salarii mici care operează în state cu salarii mari. Transportul rutier de mărfuri este complet liberalizat în UE încă din anii ’90, însă situaţia a devenit mai complicată odată cu apariţia noilor membri ai spaţiului comunitar, inclusiv România.

Este vorba de aşa-numitul „cabotaj”, adică o companie înregistrată într-o ţară face transport de mărfuri în interiorul altei ţări. Acum, potrivit legislaţiei europene, cabotajul este permis în situaţia în care şoferul respectiv face transport internaţional într-o anumită ţară şi, ca „bonus”, mai ia câteva contracte până a se întoarce acasă. Numărul acestor contracte este limitat la trei, într-un interval de maximum şapte zile. Problema este însă că nimeni nu poate stabili cu exactitate dacă şoferul respectiv a făcut doar trei transporturi în perioada respectivă, aşa cum recunosc şi oficialii Comisiei Europene, care vor să schimbe legislaţia. Intenţia lor este de a nu mai limita numărul contractelor, în paralel cu reducerea perioadei în care pot acţiona în acest fel.

Polonia şi România, în topul ţărilor care fac cabotaj

„Polonia şi România sunt printre ţările care fac cel mai mult cabotaj în Uniunea Europeană. Dacă acum liberalizăm complet piaţa, în doi ani de zile nu vom mai avea pe piaţă transportatori francezi şi germani. Diferenţele de salarii sunt prea mari şi de aceea trebuie păstrat echilibrul. Da, s-ar putea liberaliza într-o UE cu salarii comparabile, dar asta este o utopie. Aşadar, trebuie să facem reguli în aşa fel încât să păstrăm biserica în mijlocul satului, cum se spune”, a declarat pentru „România liberă“ Eddy Liegeois, reprezentant al DG Move.

O altă problemă, dar din aceeaşi sferă de interes, este cea a timpului de odihnă obligatoriu al şoferilor de camioane. „De multe ori, şoferii sunt nevoiţi să tragă pe dreapta chiar dacă se află la 20 km de casă. Pe de altă parte, în Belgia, Franţa şi Germania şoferii sunt obligaţi să-şi achite cazarea la un hotel sau motel, şi nu să doarmă în camion. În consecinţă, ei preferă să treacă graniţa în Olanda, de exemlu, rezultatul fiind supra-aglomerarea parcărilor de acolo”, a declarat Ewa Ptaszynska, expert al DG Move.

Ea propune o relaxare a modului de împărţire a timpului de odihnă, în aşa fel încât şoferii să poată ajunge la casele lor măcar o dată pe lună. „Vrem să modificăm regulile, pentru ca firmele de transport să-şi poată organiza programul astfel încât şoferii să ajungă acasă o dată pe lună. Astfel, este avantajos pentru toată lumea – compania nu plăteşte cazare, iar şoferul e fericit că ajunge acasă, la familie”, a declarat ea pentru „România liberă“.   

Comisarul european Violeta Bulc, deranjată de căsuţele poştale

Comisarul european pentru Transport, Violeta Bulc, s-a declarat deranjată de faptul că foarte multe companii din domeniu sunt deţinute, de fapt, de căsuţe poştale. Pe de altă parte, ea s-a declarat total împotriva dumpingului social în interiorul Uniunii Europene. O altă problemă tot mai discutată la Bruxelles este cea a „small vans”, a vehiculelor cu o masă sub 3,5 tone, care practic nu sunt supuse niciunei reglementări şi care nu de puţine ori fac concurenţă neloială. Întrebată de „România liberă“ despre situaţia din România, unde transportul se desfăşoară preponderent cu microbuze care nu utilizează tahografele şi sunt într-o stare tehnică deplorabilă, Violeta Bulc a răspuns că în noiembrie va înainta un pachet legislativ şi în ceea ce priveşte transportul rutier de persoane.

Cele mai citite

Rolul ficatului în eliminarea toxinelor din organism

Una dintre principalele funcţii ale ficatului este detoxifierea. Acest organ esenţial al organismului este responsabil pentru metabolizarea şi eliminarea toxinelor, curăţarea sângelui prin filtrarea...

România deschide dosare penale pentru spectacolele pirotehnice de pe stadioane; Ungaria se mândrește cu ele. FOTO

În țara noastră, introducerea de articole pirotehnice pe arenele sportive este interzisă, iar președintele FC Rapid București, Daniel Nicolae, și un lider galeriei giuleștene...

Proiect de pace durabilă

Anulată de două războaie în curs, Ucraina și Gaza, și umbrită de conflicte potențiale, precum cel din jurul Taiwanului, pacea este din nou tematizată....
Ultima oră
Pe aceeași temă