Asocierea firmelor Chirulli Andrea Impresa Individuale, un PFA din Italia ce are doar o sucursală într-un sat din Dâmboviţa, şi Shelter Construct, deţinută de Alin Ionescu, reţinut în prezent pentru evaziune fiscală, a fost desemnată de conducerea CNADNR să deszăpezească autostrada A2.„România liberă“ a identificat şi alte cauze pentru care drumurile au fost închise după ninsoarea de ieri.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) n-a avut niciodată mână prea bună la selecţia firmelor cărora le-a dat pe mână deszăpezirea celor mai importante proiecte de infrastructură pe care le are România, și anume autostrăzile.
Imediat cum a început să ningă puţin mai serios, CNADNR a decis închiderea autostrăzii A2. Totodată s-au închis şi toate drumurile judeţene din câteva judeţe, sute de mii de români fiind astfel condamnaţi la izolare în localităţile lor de domiciliu.
În primăvara acestui an, CNADNR a semnat un contract de 5,54 milioane lei pentru deszăpezirea sectorului de autostradă Bucureşti-Lehliu. Suma achitată duce la un preţ de aproximativ 20.000 de euro pe kilometrul de autostradă deszăpezit, respectiv dublul sumei plătită în medie în Germania pentru curăţarea de omăt a unei autostrăzi similare. CNADNR a semnat contractul cu asocierea Chirulli Andrea Impresa Individuale (CAII) şi cu Shelter Contruct, deşi oferta acestora a fost singura primită.
Ca formă de organizare, CAII este PFA, adică firmă care în caz de faliment răspunde doar cu averea patronului, în cazul de faţă italianul Chirulli Andrea. Firma, provenind din sudul Italiei, are în România doar o sucursală, ceea ce înseamnă că nu se supune legislaţiei româneşti, nu are personalitate juridică, n-are un capital social minim. La numărul de telefon anunţat de CAII pe site-ul Ministerului de Finanţe nu răspunde nimeni.
De altfel, acest număr de telefon apare ca fiind folosit de multe alte firme, cu sedii diferite. Cifra de afaceri a PFA-ului italian nu este mare, respectiv 19,3 milioane lei. Cealaltă firmă, respectiv Shelter Contruct, este deţinută de Alin Ionescu, soţul cântăreţei Cristina Spătar, om de afaceri reţinut în prezent într-un dosar de evaziune fiscală. Acesta mai deţine şi firma Shelter Security, beneficiară de contracte de asigurare a pazei pe unele autostrăzi.
Greşelile sistemului
Management haotic. Cauzele pentru care românii trebuie să îndure blocaje pe autostrăzi şi drumuri naţionale vin din perioada anilor 2000-2005. Atunci, fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, a decis vânzarea parcului de deszăpezire deţinut de CNADNR, invocând aşa-zise beneficii ale „externalizării“. Multe dintre utilajele vândute erau vechi, de producţie sovietică, precum autofrezele de zăpadă. În anii care au urmat, nici una dintre conducerile Ministerului Transporturilor şi CNADNR, incluzând aici şi actuala conducere, nu au avut interesul de a dezvolta un sistem eficient şi funcţional de deszăpezire a şoselelor. Deoarece contractele de deszăpezire sunt atribuite de către CNADNR pe cel mult 1-2 ani, nici o firmă participantă nu are interesul de a achiziţiona utilaje moderne de deszăpezire precum autofrezele de mare capacitate. De cele mai multe ori, singurele utilaje sunt camioanele folosite vara la căratul materialelor, cărora li se ataşează simple lame de zăpadă. Dacă grosimea stratului depăşeşte 40 de centimetri, lamele devin neputincioase.
Caietele de sarcini prost făcute sau, pur și simplu, licitaţiile la care sunt cunoscuţi favoriţii determină multe firme să nu mai vină la licitaţii. Absenţa ofertanţilor este însă apoi pretextul pentru care contractele se dau prin negocieri lipsite de transparenţă sau chiar prin încredinţări directe.
Lipsa perdelelor forestiere. Deşi se discută an de an şi se fac promisiuni, venirea iernii prinde sute de kilometri de autostradă fără perdele forestiere care să protejeze carosabilul de sulurile de zăpadă. Potrivit site-ului Green Report, care îl citează pe directorul general al Romsilva Adam Crăciunescu, instituția a realizat, în 2014, un singur tronson de perdea forestieră, în regie proprie, pe un teren din domeniul public al statului administrat de Romsilva. Perdeaua se află de-a lungul Autostrăzii A2, pe raza comunei Stelica din județul Ialomita și protejează împotriva depunerilor masive de zăpadă. Perdeaua are o lungime de 7,89 km, o lățime de 30 metri și o suprafață de 23,69 hectare. În România, există doar 700 de hectare de perdele forestiere de protecție a drumurilor și autostrăzilor, deși necesarul este de 20.000 de hectare. Progresele sunt minore în pofida faptului că există aprobat un aşa-zis „Program național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și a drumurilor naționale“.
Închiderea pripită a traficului pare a fi altă greşeală. Potrivit legislaţiei, traficul se închide „în cazuri de urgenţă (…) pentru a se evita producerea unor evenimente grave ce ar putea periclita viaţa participanţilor la trafic“. Închiderea traficului este însă mană cerească pentru CNADNR, care nu mai este astfel nevoită să intervină pentru eliberarea şoselei de zăpadă. Dacă însă ninsoarea durează mai multe zile, cantităţile de zăpadă adunate devin impresionante şi în final autostrada se deschide la zile bune după ce ninsoarea s-a oprit.
Șoselele din Alpi au rămas deschise
Ninsori abundente ce au avut loc zilele acestea în Alpii francezi, în zona staţiunilor montane Chamonix şi Val d’Isere, nu au dus la închiderea şoselelor de către autorităţile franceze. Drumul dintre Chamonix şi Bourg Saint Maurice care ar fi durat în mod normal 30 de minute a fost parcurs de şoferi în 11 ore. Obiceiul închiderii unui șosele pare a fi mai degrabă o încercare a autorităţilor române de a evita penibiliul operaţiunilor de salvare a eventualilor înzăpeziţi şi de a masca incompetenţa firmelor de deszăpezire şi a CNADNR.
Deschiderea traficului pe cel o bandă de circulație, pe o autostradă, pe un drum european sau drum național important este obligatorie să aibă loc în cel mult opt ore de la oprirea condițiilor meteo care au dus la închiderea traficului, impun normativele privind întreținerea drumurilor pe timp de iarnă. În realitate, sub privirile indulgente ale Ministerului Transporturilor, proprietar al infrastructurii rutiere, CNADNR nesocotește legile și ignoră interesele celor care, prin rovinietele plătite, asigură salariile angajaților CNADNR. In februarie 2014 autostrada A2 a fost deschisă traficului de abia două zile după oprirea ninsorii. Marți, la primele ore ale dimineții, drumul național Brăila-Slobozia stătea în continuare închis deși ninsoarea se oprise încă din ziua precedentă, la ora 16.00, iar vântul bătea cu viteză mică.
Drumurile din Vrancea și Brăilea, închise de teamă
Toate tronsoanele de drumuri naționale din Buzău, Brăila și Vrancea au fost închise ieri, din cauza avertizării de cod roșu de ninsoare, spre disperarea sutelor de persoane care s-au văzut să-și anuleze complet planurile de călătorie. Mai mult, în Brăila au fost închise și toate drumurile județene pentru șase ore, iar în Vrancea și Buzău o mare parte dintre acestea s-au aflat într-o situație similară.
Decizia a fost luată de autorități mai mult din rațiuni preventive, pentru a evita situațiile în care cei aflați în trafic să rămână înzăpeziți, după cum au explicat, pentru „România liberă“, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vrancea. „Drumurile au fost închise pe perioada manifestării codului roșu ca măsură preventivă, tocmai pentru a se evita apariția acelor cazuri critice, când oamenii rămân blocați pe drumurile publice și ca să poată interveni utilajele de dezăpezire“, a precizat Cristina Duță, purtător de cuvânt al instituției. Aceasta nu a dorit să comenteze dacă măsura introducerii codului roșu este justificată sau nu. „Codul roșu a fost de data aceasta pentru viscol puternic, nu pentru cantități de zăpadă. Acum s-a considerat și județul nostru intră sub acest cod“, a menționat Cristina Duță.
Un alt reprezentant al ISU Vrancea a afirmat că această instituție nu face decât să respecte deciziile luate la nivel central. “Ninge mai mult sau mai puțin, e viscol, nu e viscol, noi suntem în Focșani. E posibil să ne încadrăm în acele criterii după care codifică ei aceste coduri. Cât privește închiderea drumurilor, este o altă discuție“, a afirmat un căpitan din cadru ISU Vrancea, care nu a dorit să i se publice numele.
Pe de altă parte, președintele interimar al Consiliului Județean Brăila, unde toate drumurile naționale și județene au fost închise pentru șase ore, consideră că o astfel de măsură radicală a fost justificată de condițiile meteo. “La o cantitate de zăpadă de 60 de litri pe metrul pătrat și o viteză a vântului de 85-90 de km/h, cred că a fost o decizie justificată de o situație de iarnă grea. Pentru Bărăgan, a fost mai dificil decât în anii trecuți“, a afirmat Viorel Mortu, președintele interimar al CJ Brăila. Aceasta a menționat, pentru „România liberă“, că în unele situații cablurile de curent căzute la pamânt au justificat măsura închiderii drumurilor. “Un astfel de cablu care a căzut la intrarea în Brăila a îngreunat toate operațiunile de îndepărtare a zăpezii. Consider că măsura închiderii drumurilor a fost justificată“, a insistat acesta. Viorel Mortu a promis că dezăpezirea drumurilor se va încheia în seara de luni.
Judeţele Buzău, Vrancea şi vestul judeţului Brăila s-au aflat sub cod roşu de ninsoare şi vânt, ieri, de la ora 8.30 până la 13.00, potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Totuși, chiar și după expirarea codului roșu, circulaţia a fost în continuare închisă pe Autostrada A2 Bucureşti – Feteşti şi pe 25 de drumuri naţionale, iar pe alte cinci drumuri a fost restricţionat traficul pentru maşinile cu masa mai mare de 7,5 tone, potrivit Centrului Infotrafic.
Galațiul și Brăila, izolate de Capitală și de sudul țării
Încă de la primele ore ale dimineții a fost închis drumul național DN24D, care străbate județul Galați de la nord la sud, dar și șapte drumuri județene. Gălățenilor și brăilenilor care trebuiau să ajungă la Aeroportul Henri Coandă sau la București le-a fost imposibil să o facă. În încercarea de a merge spre Capitală se putea ajunge până la Autostrada A2, parcurgând drumurile din județele Brăila și Ialomița cu viteza de 10-15 km/h, dar autostrada fusese închisă de la ora 8.30. Apoi, din jurul orei 11.00 Galațiul a fost izolat de sudul țării, fiind închise ambele variante ale DN22, care leagă Galațiul de Brăila, dar și drumurile către Buzău și Vrancea, închise deja de la primele ore ale dimineții. (Ticu Ciobotaru)
Două decese din cauza viscolului
O tânără de 25 de ani, din judeţul Vaslui, a murit, după ce ambulanţa care urma să o preia s-a înzăpezit şi nu a putut ajunge la pacientă. De asemenea, o gravidă din Tulcea, care a fost preluată pentru a fi transportată la un spital din Constanța, a decedat tot în ambulanța blocată de zăpezi, în ciuda eforturilor medicilor.
