6.7 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăSpecialCartografii din vremuri îndepărtate prind viață la Muzeul Național al Hărților...

Cartografii din vremuri îndepărtate prind viață la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Peste 700 de hărți vechi care au circulat în lume din secolul XV până în secolul XX își așteaptă vizitatorii într-unul dintre cele mai noi muzee din București: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din Strada Londra numărul 39.

Următorul episod al proiectului inițiat de UCIMR, Arts District, este dedicat Muzeului Hărților și va fi difuzat pe EnjoyTV.ro sâmbătă, 27 mai, la ora 19.00 și va rămâne disponibil și pe YouTube. Iar în luna iunie, manifestul Arts District va vorbi despre Palatul Brâncovenesc de la Polovragi și Casa Golescu din Câmpulung – Mușcel.
 
Cea mai veche hartă este datată în anul 1525

În prima parte a acestei ediții, spectatorii din mediul online sunt invitați să afle indicii despre unicitatea acestui muzeu, prin dialogul purtat între directorul MNHCV, Cristina Toma, și inițiatorul proiectului Arts District, Sebastian Gheorghiu. Iar a doua parte a emisiunii este dedicată muzicii, prin recitalul, inspirat de colecțiile Muzeului, susținut de elevi ai Colegiului Național de Muzică „George Enescu”: Andrei Olaru – harpă și Valentin Dimitrie Simion – violoncel, coordonați de Raluca Stratulat, profesorul lor dar și una dintre cele mai cunoscute violoniste ale noului val de muzici contemporane. Tot ea este și interpreta lucrării „A Song of Trains and Love”, compusă de Sabina Ulubeanu special pentru ilustrația sonoră a proiectului.

Cea mai veche hartă aflată în colecțiile muzeului este o xilogravură din anul 1525 și, prin modul în care este realizată, vorbește despre epoca respectivă prin numeroasele sale detalii, la fel și nucleul central al colecției, axat pe reprezentările spațiului carpato-danubian de-a lungul secolelor.
 
În muzeu se află o hartă care indică locul în care este ascunsă „Comoara lui Decebal”



Hărți ale căror coordonate au fost trasate încă din Antichitate prin lucrările savantului Ptolemeu, reprezentări și alegoriii ale lumii cunoscute, hărți realizate de cartografi reputați precum Gerardus Mercator, hărți militare, economice dar și hărți inedite ale satelitului natural al Terrei – „Tabula Selenographica” – sunt expuse în spațiul aparte al Muzeului aflat la intersecția străzilor cu nume de capitale europene. O hartă anume a intrigat și captat atenția a numeroși vizitatori: cea care indică în latină locul în care este ascunsă „Comoara lui Decebal”.

Muzeul devine astăzi o instituție plină de viață

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi este singura instituţie culturală cu acest specific din România și printre puținele din lume, în general hărțile fiind asimilate muzeelor de istorie sau militare, în timp ce cărțile sunt apanajul bibliotecilor. Nucleul central al colecției îl constituie donația familiei Adrian și Daniela Năstase din anul 2003, an în care a fost inaugurat Muzeul.

Găzduit într-o clădire construită în perioada interbelică, într-un stil ce aduce aminte de palatele venețiene de secol XV – perioada marilor descoperiri geografice – Muzeul își propune să devină mai mult decât un muzeu, să devină un loc de intersecție al artelor și un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii.

Cristina Toma: „Muzeul astăzi nu ar trebui să mai fie un «templu», cât ar trebui să fie un loc de cunoaștere și un spațiu în care vii să înveți și să te îmbogățești spiritual și din punct de vedere al cunoștințelor. Asta sper să se întâmple la Muzeul Hărților”, a declarat directorul Muzeului pentru Arts District.

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă