Ceremonia de înmormântare a primului lider postcomunist al Partidului Naţional Liberal va avea loc pe data de 23 octombrie la Cimitirul Bellu, de la ora 12.00. Sâmbătă, trupul neînsufleţit al lui Radu Câmpeanu va fi depus la Senatul României, între orele 09.30 şi 13.00 şi apoi, începând cu ora 15.00, la Capela Mare a Cimitirului Bellu.
Primul președinte al PNL de după anul 1989, Radu Câmpeanu, a încetat din viață, miercuri, la vârsta de 94 de ani.
„Este o mare pierdere pentru partidul nostru. Trebuie să-l păstrăm în galeria de onoare a marilor conducători liberali”, a declarat colegul său de partid, Mircea Ionescu Quintus.
Șeful statului, Klaus Iohannis, a precizat, pe Facebok, că reconstrucţia PNL şi renaşterea unei vieţi democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu.
„Reconstrucţia Partidului Naţional Liberal şi renaşterea unei vieţi democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă şi despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în ţară. Odată cu dispariţia sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii româneşti. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a scris președintele.
Premierul Dacian Cioloș l-a descris pe Radu Câmpeanu drept o „personalitate publică puternică”, un lider „care a militat neobosit pentru libertate și democrație”
„A rămas consecvent convingerilor sale politice și democratice, pe care le-a promovat și le-a apărat cu demnitate și curaj, în pofida anilor petrecuți în temnițele comuniste și în exil. Radu Câmpeanu a fost una dintre personalitățile politice care a contribuit în mod definitoriu la evoluția societății românești după 1990, atât prin reclădirea Partidului Național Liberal, cât și prin susținerea libertăților și valorilor democratice, ca fundamente ale drumului pe care România îl reconstruia. A fost printre primii lideri politici din România anilor ’90 care a văzut drumul țării noastre alături de națiunile europene, ceea ce doar oameni cu viziune, dedicați valorilor și principiilor democratice, au capacitatea și forța să facă. Venerabilul lider liberal s-a remarcat prin noblețea, eleganța și forța discursului, ceea ce a făcut să fie respectat, deopotrivă, de partenerii și de adversarii politici.Transmit gândurile mele de compasiune și condoleanțe familiei, apropiaților și tuturor celor care i-au fost aproape! Dumnezeu să-l odihnească!”
Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat pentru News.ro, că Radu Câmpeanu a fost un om care a marcat profund istoria nouă a PNL după renaşterea formaţiunii după 1990.
„În primul rând este de subliniat curajul pe care l-a avut în calitate de membru al conducerii tineretului liberal să înfrunte opresiunea regimului comunist şi a instrumentelor Regimului, adică Securitatea de la acea vreme, pentru că nu a vrut să renunţe la convingerile sale politice de tânăr fiind. Drept urmare a fost închis pentru o lungă perioadă de vreme. După perioada de închisoare a urmat o perioadă de domiciliu forţat pentru ca apoi să ia calea exilului. S-a reîntors în ţară la începutul lunii ianuarie 1990 pentru a contribui la reclădirea Partidului Naţional Liberal şi a mişcării liberale din România. A devenit primul preşedinte al Partidului Naţional Liberal reînnăscut, a condus acest partid în alegerile din mai 1990, partidul a intrat în Parlament, era principalul partid de opoziţie la acea vreme, a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Senatului pentru că a fost ales senator din partea PNL şi apoi a urmat o perioadă aş spune mai tumultoasă pentru evoluţia PNL, la care a participat până la finele anilor 90 când s-a retras din viaţa politică activă fără ca asta să însemne că şi-a pierdut interesul pentru ceea ce se petrecea în România. A fost primul care a vorbit despre necesitatea ca România să adere la NATO şi la UE, lucruri care la vremea respectivă erau contra curentului majoritar, dar Radu Câmpeanu era un om de curaj, un om foarte determinat, un adevărat patriot care a înţeles care este rolul lui ca om politic şi al partidului pe care îl conducea în reclădirea României şi în realipirea României la valorile de democraţie şi libertate caracteristice pentru lumea occidentală”, a spus Tăriceanu.
Citeşte şi: Cine a fost Radu Câmpeanu
Liberalul Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, în București. Provenea dintr-o familie de vechi proprietari în județul Dâmbovița. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmbovița. A absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituțional) și Științe Economice din București (1945). Radu Câmpeanu a fost președintele Tineretului Universitar Național Liberal și conducătorul comitetului studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 — inițiată și condusă de studenți. În perioada 1947 – 1956 a fost deținut politic.
După eliberarea din detenție a lucrat în construcții la Întreprinderea Drumuri și Poduri — București. Prin demersurile familiei sale din Franța și Elveția, s-a exilat la Paris, unde a obținut azil politic, la 30 iulie 1973. Acolo a lucrat la două mari societăți de construcții. A fost fondator și președinte, la Paris, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (1978), vicepreședinte al Asociației Internaționale „Solidaritatea europeană” — formată din reprezentanți ai exilaților politici din țările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Național Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990), una dintre cele mai importante publicații ale exilului românesc: „Buletinul Internațional pentru Românii din Exil” — BIRE. A fost fondator și animator al „Clubului de gândire liberală” — Paris (1986-1990).
A fost editorialist, timp de doi ani, la Radio Univers, Paris, în cadrul emisiunilor despre România; colaborator la posturile de radio „Europa Liberă” și „BBC”.
Întors în țară, la 5 ianuarie 1990, a reînființat Partidul Național Liberal (PNL), a doua zi, și a fost ales secretar general al acestei formațiuni politice. În perioada 31 martie 1990 — 28 februarie 1993 a fost președinte al PNL, iar între 9 februarie — 11 mai 1990, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN). Ședința de constituire a Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) din 9 februarie 1990; ședințele CPUN s-au desfășurat în fostul sediu al Marii Adunări Naționale (MAN), care din anul 1997 a devenit Palatul Patriarhal.
A candidat la președinția României, din partea PNL, la alegerile din 20 mai 1990, obținând 10,64% din voturile valabil exprimate. La scrutinul parlamentar din 20 mai 1990 a fost ales senator de București (până la 14 octombrie 1992), iar între 9 iunie 1990 și 14 octombrie 1992 a fost vicepreședinte al Senatului. În 1993, după Conferința Națională extraordinară de la Brașov care a decis fuzionarea PNL cu Noul Partid Liberal, sub numele primului, Radu Câmpeanu pierde președinția partidului, fiind ales vicepreședinte al acestei formațiuni politice. În același an, împreună cu un grup de adepți, se retrage și formează un nou partid PNL, iar în cadrul unui Congres extraordinar (5 febr. 1994) este ales din nou președinte al acestuia. Urmează un lung proces pentru păstrarea moștenirii și a titulaturii PNL. Decizia Tribunalului Municipiului București dă câștig de cauză formațiunii PNL-Quintus și, din acel moment, formațiunea sa se va numi PNL-Câmpeanu. La 3 noiembrie 1996, a candidat din nou la președinția României, din partea Alianței Național Liberal Ecologistă (formată din PNL-Câmpeanu și Partidul Alternativa Verde-Ecologiștii), obținând 0,5% din voturile valabil exprimate. În urma Congresului Extraordinar al PNL din 27-28 septembrie 2003, PNL-Câmpeanu a fost absorbit de Partidul Național Liberal, fiind radiat din registrul partidelor politice.
A fost senator de București, din partea Alianței PNL-PD, ales la 28 noiembrie 2004, până la 12 decembrie 2008. Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Național „Serviciu Credincios”, în grad de Cavaler, conferit de Președinția României (5 decembrie 2002).
În 2008, Radu Câmpeanu a anunțat că a decis să renunțe la Parlament și să-și scrie memoriile. În septembrie 2009 s-a numărat printre semnatarii „apelului la demnitate pentru protejarea memoriei istorice”, adresat autorităților statului și inițiat de Asociația Civic Media.
