Pe 9 octombrie, în România, se comemorează memoria victimelor Holocaustului din Bucovina și Transnistria, deportate din ordinul lui Ion Antonesu.
Stabilirea datei de 9 octombrie ca Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost un prim pas prin care România și-a asumat și a recunoscut greșelile din trecut și prin care încearcă se mențină vie amintirea acestor orori pentru ca niciodată ceva asemănător să nu se mai întâmple.
Din România, se estimează că, în decurs de doar câțiva ani, au murit peste 450.000 de persoane, femei, copii, bătrâni, bărbați și personalități care au contribuit major la dezvoltarea economică, socială și culurală a României moderne, doar pentru că aveau altă origine și altă religie, și a căror părinți și bunici erau medaliați pentru acte de eroism în Războiul de Independență sau în Marele Război.
Cu prilejul datei comemorative naţionale de 9 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei victimelor Holocaustului din întreaga lume şi îşi exprimă solidaritatea cu supravieţuitorii tragicelor evenimente din timpul celui de-al doilea război mondial.
Ministerul Afacerilor Externe reiterează faptul că promovarea diversităţii, a respectului faţă de celălalt, egalitatea cetăţenilor în raport cu ceilalţi în ceea ce priveşte drepturile, libertăţile fundamentale şi obligaţiile reprezintă principii esenţiale pentru dezvoltarea unei societăți democratice. Înţelegerea şi respectul sunt cu atât mai importante cu cât astăzi pot fi remarcate noi manifestări de antisemitism, apărute, din păcate, în numeroase state, inclusiv în cadrul unor societăţi cu democraţie consolidată de pe continentul european.
În acest context, Ministerul Afacerilor Externe îşi reafirmă hotărârea de a contribui, în continuare, prin instrumentele aflate la îndemâna diplomaţiei, la consolidarea instrumentelor legislative şi instituţionale apte să prevină şi să sancţioneze antisemitismul, precum şi oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială şi intoleranţă.
Ministerul Afacerilor Externe subliniază eforturile semnificative pe care România le-a realizat în decursul ultimilor ani în ceea ce priveşte asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului şi a antisemitismului. Astfel, în perioada martie 2016-martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului/ IHRA. În luna mai 2016, cu prilejul reuniunii Plenare a IHRA de la București, organizația a adoptat definiția de lucru a antisemitismului.
La 25 mai 2017, la un an de la adoptarea definiției în cadrul IHRA, Guvernul României a adoptat un Memorandum prin care își asumă, la nivel național, aplicarea definiției de lucru a antisemitismului. Adoptarea definiției aduce claritate și consolidează politica de eliminare a oricăror forme și manifestări discriminatorii, rasiste, extremiste, antisemite, dar și conținutul programelor educaționale dedicate acestor tematici.
Ministerul Afacerilor Externe salută, de asemenea, progresele realizate în ultima perioadă în plan academic, precum şi dezvoltarea a numeroase programe educaționale formale și non-formale în domeniul Holocaustului. Cunoașterea trecutului în mod responsabil de către noile generații înseamnă inclusiv educarea societății în spiritul toleranței, compasiunii și justiției, al afirmării României ca o democrație europeană și un model regional în această privință. Aceste angajamente vor continua să fie urmărite de o manieră consecventă de către autoritățile române.
Ceremonia oficială de comemorare a victimelor Holocaustului din România a avut loc la Memorialul Victimelor Holocaustului din București, eveniment la care Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, și secretarul de stat Alexandru Victor Micula.
