20.8 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecial5.000 de animale din specii protejate au fost omorâte în ultimii opt...

5.000 de animale din specii protejate au fost omorâte în ultimii opt ani. Ce spun specialiștii despre împușcarea animalelor sălbatice

Aproximativ 5.000 de animale sălbatice din specii protejate au fost omorâte, în România, din 2007 până în 2015, conform datelor Agerpres

Astfel, au fost ”recoltați” 2.374 de urși, 1.586 de lupi și 898 de pisici sălbatice, în urma derogărilor stabilite prin ordinul miniștrilor Mediului și în baza articolului 16 din Directiva Habitate a Uniunii Europene (UE). În ceea ce privește râsul, cota aferentă acestei specii a fost eliminată începând cu anul 2013, astfel că numărul exemplarelor împușcate, în perioada 2007 – 2012, ajunge la 120. Pentru sezonul 2016 — 2017, propunerea de ordin al ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor prevede aprobarea derogărilor pentru 552 de urși, 657 de lupi și 482 de pisici sălbatice, iar documentul s-a aflat în consultare publică, între 21 și 30 septembrie.

Citește și: Cum justifică Ministerul Mediului intenția de a împușca peste 1.600 de animale protejate: Urșii ar putea să se omoare între ei. Un fost consilier al ministrului susține proiectul

Csibi Magor, președintele organizației WWF România, a declarat, pentru România Liberă, că printre metodele indicate că urmează a fi folosite la aplicarea viitorului Ordin de ministru se va afla și “vânătoarea la nadă”, despre care președintele Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi a declarat că servește la obținerea de trofee cinegetice. “Ce caută o metodă de obținere a trofeelor vânătorești să fie menționată într-un ordin al ministrului Mediului?”, se întreabă Csibi Magor.


Propunerea de ordin se bazează pe un studiu anual de evaluare a efectivelor populațiilor de carnivore mari din România (realizat printr-un acord cu ICAS Brașov, Universitatea ‘Transilvania’ Brașov și Fundația Carpați), din care rezultă că România are aproximativ 6.000 — 7.000 de urși, 2.500 — 3.000 de lupi și 10.000 — 15.000 de pisici sălbatice și care propunea, inițial, reintroducerea cotei maxime de intervenție pentru 78 de exemplare din specia râs.

Rezultatele studiului și implicit cotele maxime propuse spre derogare sunt contestate însă de șase din cei nouă experți ai grupului de lucru pe carnivore mari, constituit la nivelul ministerului, notează Agerpres. 

Astfel, directorul Centrului de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI) — Universitatea din București, prof.univ.dr. Laurențiu Rozylowicz, susține că nu se cunoaște ”nici măcar ca estimare grosieră” dimensiunea reală a populațiilor de carnivore mari din România. ”Știm că sunt multe animale comparativ cu alte state din Europa, dar nu știm câte și marja de eroare a estimărilor. Actualul sistem de numărare pe fonduri de vânătoare (numărarea simultană a urmelor — n.r.) este ilogic din punct de vedere al biologiei speciei — un fond de vânătoare având 50 kmp, în timp ce teritoriul unui singur urs este de 1.000 kmp. Astfel, foarte ușor pot să apară numărări duble, triple sau chiar de mai multe ori. (…) În toți anii trecuți, cu excepția urșilor, nu s-a împușcat numărul de exemplare trecut în ordinele de derogare. Așadar, dacă vânătorii nu au găsit aceste animale să le împuște, nu cumva sunt mai puține decât estimările oficiale?”, a declarat Laurențiu Rozylowicz. 

Specialist: Derogările ar trebui emise doar pentru animalele care provoacă pagube 

De asemenea, Silviu Chiriac, consilier în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Vrancea și membru fondator al Centrului de Reabilitare și Monitorizare a Carnivorelor Mari, a afirmat că derogările trebuie emise doar pentru acele animale-problemă care produc pagube.

Și Domokos Csaba, manager de proiect în cadrul Asociației pentru Protecția Păsărilor și a Naturii ‘Grupul Milvus’, afirmă că vânătoarea nu micșorează nivelul pagubelor ”nici la urs, nici la lup” și cu atât mai puțin în cazul pisicii sălbatice sau râsului, ”care nu provoacă niciun fel de pagubă”. El a adăugat că nu există date oficiale cu privire la animale care mor pe cale naturală sau în cazul celor care sunt victimă a acțiunilor de braconaj.

”Sunt convins că foarte multe animale mor anual în acțiuni de braconaj. Oficial, nu există braconaj, în realitate da. Dar chiar și într-o viață ideală a animalelor sălbatice, până la braconieri, mai există mortalitate naturală — ajung și ele la o vârstă, se îmbolnăvesc, își rup piciorul. Sunt o mulțime de cauze pentru care aceste animale ar putea să moară. Aceste cazuri nu sunt însă consemnate oficial, pentru că e un fel de gândire a gestionarilor fondurilor de vânătoare — se tem că dacă raportează mortalitatea naturală fie nu mai primesc cotă, fie o primesc redusă”, a punctat Domokos Csaba.

WWF: Vânătorii nu elimină urșii-problemă, ci pe cei cu valoare de trofeu 

Magor Csibi, director de Program WWF în România, este de părere că, de cele mai multe ori, vânătorii nu elimină urșii-problemă, ci pe cei care au valoare de trofeu și care ”țin ordine în pădure, în mod normal”.

Astfel, Mihai Pop, membru al Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice Vrancea, susține că un trofeu de urs poate fi valorificat cu o sumă medie de 5.000 — 7.000 de euro.

Directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia, Christoph Promberger, susține că, dincolo de aprobarea unor niveluri maxime de intervenție la carnivorele mari, mult mai importantă este realizarea unei ”abordări strategice pe termen lung a acestei problematici, într-o viziune normală și apropiată de realitate”.

Vânător: Oricât de mic este animalul, este un privilegiu să îl împuști 

Pe de altă parte, directorul Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ‘Târnava Mare’ (jud. Harghita), Biro Leonard Mărmureanu, spune că vânătoarea este o meserie și nu un sport și că AVPS-urile gestionează fondurile de vânătoare, hrănesc animalele și le apără chiar și de braconieri.Potrivit lui Mărmureanu, fiecare animal împușcat reprezintă un ”trofeu”, fiindcă oricât de mic este căpriorul, cerbul sau mistrețul este ”un privilegiu să îl împuști”.

Ministerul Mediului: Dacă se semnează ordinul, nu se declanșează o goană împotriva animalelor 

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Mediului, Teodora Mețiu, a declarat, pentru Agerpres, că ordinul de ministru supus în dezbatere publică este lipsit de efecte în acest moment. Ea a adăugat că, în ultimele zile, s-a înregistrat o ”efervescență” tradusă în reacții ale ONG-urilor, peste 5.000 de petiții și observații primite la minister, dar și prin implicarea masivă a populației pe rețelele de socializare.

”Prin urmare, dacă ordinul va fi semnat într-o formă sau alta, asta nu înseamnă că se declanșează o goană împotriva animalelor sălbatice protejate din România. Din experiența anilor trecuți, adică din 2007 încoace, pot să vă confirm că niciodată nu s-a atins cota maximă de intervenții permise prin ordinele emise”, a menționat Mețiu. 

Cele mai citite

Securitatea și sănătatea în muncă – serviciu obligatoriu pentru orice afacere din România

Companiile active cu minim un angajat au obligația de a respecta un protocol foarte strict pentru a asigura întregului personal condiții sigure de muncă....

Zeci de angajați ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor fi disponibilizați de luni

Circa 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni,...

Securitatea și sănătatea în muncă – serviciu obligatoriu pentru orice afacere din România

Companiile active cu minim un angajat au obligația de a respecta un protocol foarte strict pentru a asigura întregului personal condiții sigure de muncă....
Ultima oră
Pe aceeași temă