La 12 ani de la intrarea oficială a României în NATO, peste o mie de români participă la misiunile de luptă ale Alianței. Cele mai importante dintre ele se derulează în Afganistan și în fosta Iugoslavie.
Potrivit aprobării CSAT din decembrie 2015, România trimite, în anul 2016, 1181 de militari în acțiunile NATO din Afganistan și din fosta Iugoslavie. Numărul este cu 158 de oameni mai mare decât cel din anul 2015, iar cei mai mulți luptă în Afganistan (600 de militari).
Misiunile Armatei Române în Afganistan au început în anul 2006, acum zece ani. În mod normal, o asemenea misiune durează șase luni și este urmată de o perioadă de refacere a militarilor participanți. Totuși, sunt și militari români care au ajuns la a 18-a misiune externă, recunoștea, acum o lună, ministrul Mihnea Motoc, la ceremonia de plecare spre Afganistan a unui nou detașament de operații speciale.
La acțiunile NATO participă și Forțele Navale Române. Fregata "Regele Ferdinand" a participat la Operaţiunea "Active Endeavour", pentru monitorizarea traficului naval în Marea Mediterană. La rândul lor, aeronave de luptă MiG 21 LanceR de la Baza Aeriană Câmpia Turzii au participat la misiunea de poliție aeriană a NATO deasupra Țărilor Baltice – state care nu au, deocamdată, avioane de luptă.
Protecția NATO
În timp ce militarii români merg în Afganistan pentru a se căli în focul războiului real, acasă, în România, NATO trimite forțe suplimentare. În Marea Neagră patrulează, prin rotație, câte o navă de luptă americană, iar aviatorii și infanteriștii marini americani participă la exerciții pe teritoriul României. După declanșarea crizei din Ucraina, în anul 2014, conform deciziilor de la reuniunea NATO din Țara Galilor, prezența NATO în România și în Marea Neagră a devenit mult mai vizibilă. La mijlocul anului 2015, Comandamentul NATO de la Napoli a fost dislocat, provizoriu, pe parcursul unui exercițiu militar, pe poligonul Cincu din județul Brașov – simulând o situație de război.
La sfârșitul anului 2015, la București s-au pus în funcțiune două comandamente permanente ale NATO: NFIU și MND-SE. Primul dintre ele are sarcina de a facilita deplasarea și acțiunile trupelor NATO pe teritoriul României, iar al doilea coordonează comandamentele NFIU din România și din Bulgaria.
Aliații din Europa
Acum 12 ani, la data de 29 martie 2004, șapte țări din centrul și estul Europei, printre care și România, au devenit oficial membre NATO.
Celelalte state admise în acest val au fost Bulgaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia și Lituania. Aderarea oficială a însemnat depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, care este “stat depozitar” al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.
Unele dintre cele șapte țări ele au fost primite în Alianță mai ales din considerente politice sau al poziției geostrategice. România, însă, avea în plus și militari cu experiență în misiuni internaționale, mai ales în cele sub mandat ONU.
Bulgarii trimit militari în străinătate, dar nu-și pot apăra țara
Ca și România, Bulgaria a trimis câteva sute de militari în Afganistan, sub mandat NATO, precum și un detașament în Kosovo. În schimb, Forțele Aeriene bulgare nu sunt capabile să protejeze spațiul aerian național, întrucât avioanele lor sunt uzate fizic și moral. Până la achiziția de noi avioane de luptă, spațiul aerian al Bulgariei va fi asigurat cu sprijinul avioanelor americane.
Țările baltice nu au avioane de luptă și nici nu vor să-și cumpere
Cele trei state baltice, intrate în NATO simultan cu România, s-au desprins din fosta URSS dar nu au primit "moștenit" armament substanțial din partea acesteia. De exemplu, statele baltice nu au deloc avioane de luptă și nici nu au bani să-și cumpere.
Această situație critică a fost relatată de un fost ministru român al Apărării, Teodor Meleșcanu, pe vremea când România trimitea patru avioane MiG 21 LanceR ca să protejeze spațiul aerian baltic. Spre deosebire de România, care se afirmă ca un furnizor de securitate, statele baltice sunt doar un beneficiar al calității de membru NATO.
Ungaria a intrat în NATO înaintea României și are armament mai nou
Ungaria face parte din grupul celor trei state care au intrat în NATO înaintea României. La acel moment, potrivit fostului ministru român al Apărării, Ioan Mircea Pașcu, Polonia era un stat militar puternic, Cehia era la limită, iar Ungaria era "un călător fără bilet" spre NATO.
Totuși, Ungaria a reușit să recupereze acest handicap, iar acum este (ca și Cehia) una dintre țările dotate cu avioane de luptă moderne, JAS 39 Gripen.
