Parlamentul bulgar a decis menţinerea prescrierii crimelor comise pe criterii politice, etnice sau religioase în perioada 9 septembrie 1944 – 31 decembrie 1989, relatează Sofia News Agency, conform NewsIn.
Parlamentarii din partidul GERB, aflat la putere, au votat împotriva moţiunii ce solicita renunţarea la prescriere, chiar dacă guvernul a iniţiat recent prima Zi oficială pentru omagierea victimelor comunismului, marcată la 1 februarie.
Chetin Kazak, parlamentar din partidul etnicilor turci, care a iniţiat propunera respinsă, a spus că ideea era menţinerea sancţionării acestor acte indiferent de cât timp a trecut de la comiterea lor.
Potrivit acestuia, fapte ca deportările forţate, plasarea în lagăre comuniste sau persecuţiile etnice sau religioase au rămas nepedepsite la 20 de ani de la căderea comunismului. Procesele au fost încheiate din cauza prescrierii, în urma inacţiunii din partea magistraţilor a acuzat Kazak.
Investigaţiile asupra crimelor împotriva umanităţii comise de regimul comunist bulgar se referă la incidente şi chiar politici de stat, de genul Tribunalului Poporului din 1945-1947 sau „Procesul de renaştere”, de la sfârşitul anilor ’80.
Tribunalul poporului îi judeca pe cei responsabili pentru alianţa Bulgariei cu Germania nazistă, dar verdictele ei erau direcţionate şi împotriva elitei burgheziei din acea vreme.
„Procesul de renaştere” a fost o campanie ce a forţat musulmanii bulgari, printre care etnicii turci, să preia nume creştine slave. În timpul acestei campanii, minoritatea turcă a fost supusă la torturi şi crime.
