În ultimele două zile din septembrie are loc la Bucureşti primul salon de vinuri şi gastronomie de lux din România. Amatorii de produse gastronomice de maxim rafinament pot face o vizită la Palatul Cesianu Racoviţă din centrul Capitalei pentru a degusta cel mai fin foie gras din lume stropit cu vinuri din podgorii de legendă.
Cum rafinamentul gastronomic este adeseori asociat cu bucătăria franţu-zeas-că, cele mai multe dintre standurile expozante vin din Hexagon. De altfel, cel care a tăiat panglica evenimentului a fost chiar ambasadorul Franţei, domnul Henri Paul, secondat de directorul general al firmei Comtesse du Barry, Luc Bramel, numărul unu în ceea ce se numeşte „epicerie fine”, adică produse rafinate de băcănie.
De la ghilotină, pe mesele bogaţilor
Deşi faimoasă la vremea ei ca amantă oficială, dacă se poate spune aşa, a Regelui Ludovic al XV-lea, de la data decapitării ei de către ghilotina Revoluţiei Franceze şi până în secolul XX, figura contesei du Barry a fost dată uitării. Dar iată că acum e mai faimoasă ca oricând pentru produsele de băcănie care-i poartă numele. „Totul a început în 1908, când un fabricant de cutii de conserve şi-a unit destinul o doamnă fabricant de mezeluri. Dragostea lor unul pentru celălalt a unit şi cele două talente care au creat astfel cel mai bun foie gras din lume”, a explicat pentru România liberă Luc Bramel. La început, şi-au vândut produsele prin corespondenţă şi au fost nevoiţi să-şi deschidă primele buticuri din cauza grevei poştale din 1974.
„În 1996, când internetul abia se năştea, am fost primii care am avut un site prin care ne-am comercializat marfa”. Produsul iconic al băcăniei fine Comtesse du Barry este fără îndoială renumitul foie gras a cărui reţetă este „foarte simplă”: „Mai întâi începi să lucrezi cu cele mai bune ferme de gâşte şi raţe care să-ţi livreze cel mai bun ficat, apoi iei nişte oameni care lucrează de 30 de ani în domeniu, pasul trei: foloseşti cea mai fină sare şi cel mai parfumat piper şi pasul patru implică ceva cunoştinţe de bucătărie pe care nu mi le mai amintesc,” a explicat glumind Bramel. Pe lângă foie gras, de la standul „contesei” puteţi achiziţiona terrine, un rafinat derivat al foie gras, trufe, caviar şi toate acestea la un loc ambalate în cadouri festive. Singura prezenţă românească la salon, „Le Manoir”, leader-ul local al gastronomiei fine şi al vinurilor rare comercializează în ţara noastră şi produse „Comtesse du Barry”.
Printre cele mai atrăgătoare standuri este cel al casei de ciocolată Michel Cluizel. Pe lângă praline, bomboane şi ciocolată de menaj destinată „chef”-ilor marilor restaurante, casa Cluizel comercializează sortimentul foarte rar de ciocolată de plantaţie, această companie fiind printre foarte puţinele care produce propriile boabe de cacao. Aşa se face că plantaţiile Cluizel au căpătat faima marilor podgorii de vinuri pentru că, după cum ne-a lămurit Guillaume Rapp, export manager-ul Chocolaterie Cluizel, fiecare ciocolată are cu totul alt gust în funcţie de „cetăţenia” boabelor de cacao folosite, ele provenind din Venezuela, Madagascar, Insulele São Tomé, Republica Dominicană şi din Papua Noua Guinee.
Şi pentru că tot am pomenit de podgorii, iubitorii de vinuri găsesc la Palatul Cesianu Racoviţă cele mai medaliate sortimente ce provin din podgorii celebre de pe lângă castele de poveste: vinurile de Bourgogne ale casei Joseph Drouhlin-Chablis Grand Cru, Clos des Mouches, Chambolle Musigny şi Montrachet – cele de Bordeaux ale companiei Dourthe şi ale grupului Thienot, cel din urmă având 700 de hectare de viţă de vie, 10 castele în Bordeaux şi unul în Languedoc, La Spinetta, cel mai titrat vin din Italia, Emilio Moro, faimos în Spania, dar şi vinurile Rolland Collection şi Michel Redde. Puţini ştiu că renumita casă de modă Coco Chanel are şi propria podgorie situată la Chateau Rauzan Segla, unde se fabrică vinuri din 1661. În ceea ce priveşte băuturile fine ceva mai tari, la salonul de vinuri şi gastronomie de lux veţi găsi standurile Calvados, Delamain şi Armagnac. După cum ne-a explicat Arnaud Lesgourgues, directorul general al Armagnac Chateau de Laubade, din familia Lesgourgues, proprietară de trei generaţii a castelului, un armagnac cu adevărat bun trebuie învechit cel puţin 18 luni, iar pentru produsele cu eticheta „vintage”, nu mai puţin de 15-20 de ani. Butoaiele în care este pus preţiosul lichid au o capacitate de 400 de litri şi sunt din stejar negru din pădurile Gasconiei, regiune unde sunt situate castelul şi podgoria de peste 100 de hectare.
Un stand absolut inedit este cel al firmei de condimente „Terre Exotique”, unde se găsesc cele mai incredibile sortimente de sare şi piper, de la perlele de sare la sarea solidă, sarea afumată, sarea cu ierburi, sare multicoloră şi până la piperurile şi condimentele din zone exotice. Iar pentru ca vizitatorii salonului să se simtă chiar ca la Paris, a fost adus la Bucureşti un colţ emblematic al marelui oraş: standul celebrului bistro „Chez Maxime”, actualmente „Maxim’s de Paris”, cel mai la modă restaurant al sfârşitului de secol XIX, întemeiat de fostul chelner Maxime Gaillard, loc magic unde se aduna toată floarea boemei pariziene.
