În motivarea deciziei de achitare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie arată că acuzaţiile la adresa foştilor membrilor Comisiei de stabilire a despăgubirilor sunt absurde, pentru că aceştia nu aveau competenţele necesare să conteste rapoartele oficiale de evaluare a unor imobile. Mai mult, expertizele cerute de instanţă au avut rezultate asemănătoare celor de la ANPR, deci nu există nici prejudiciu, în condiţiile în care abuzul în serviciu este o infracţiune de rezultat.
“Concluziile acestor experţi, materializate într-o expertiză, pot să fie corecte sau incorecte, în fond, dar acest lucru nu ar puea presupune, de plano, posibilitatea tragerii la răspundere penală pentru faptul că s-a ţinut cont de concluziile expertului. Dimpotrivă în momentul în care se înlătură concluziile expertului, judecătorul sau procurorul este obligat să-şi motiveze această atitudine.
În cauza dedusă judecăţii, membrii C.C.S.D. în activitatea lor de analiză şi stabilire a cuantumului final al despăgubirilor, au ţinut cont de aceste opinii ale experţilor evaluatori, desemnaţi pentru fiecare dintre cele trei dosare de despăgubire.
Având în vedere cele menţionate anterior, Înalta Curte constată că ‘analizarea şi stabilirea cuantumului final al despăgubirilor’ la care membrii comisiei erau obligaţi conform art. 13 din lege, nu presupunea un examen de specialitate a raportului de evaluare, din perspectivă tehnică, întrucât membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nu aveau pregătirea necesară pentru o astfel de analiză.
Astfel, Înalta Curte constată că nu se poate reţine încălcarea atribuţiilor de serviciu de către inculpaţii Georgescu Horia, Mocanu Ingrid Luciana, Baciu Remus Virgil, Zaarour Ingrid, Nicolescu Theodor Cătălin, Marko Attila-Gabor, Iuoraş Mihnea Remus şi Canangiu Cătălin Constantin, având în vedere faptul că activitatea de analiză şi stabilire a cuantumului final al despăguburilor nu presupune o verificare din perspectivă tehnică a rapoartelor de evaluare. (…)
Înalta Curte reţine că rapoartele de constatare întocmite în cursul urmăririi penale sunt practic desfiinţate de către experţii judiciari solicitaţi de instanţă, care contestă modalităţile în sine de evaluare folosite de către specialiştii DNA.
Având în vedere aceste aspecte, instanţa de apel constată că nu este îndeplinită condiţia privind existenţa unei pagube certe, condiţie esenţială pentru antrenarea răspunderii penale a inculpaţilor pentru infracţiunea de abuz în serviciu.
În plus, Înalta Curte reţine că nu se poate reţine existenţa unei diferenţe în ceea ce priveşte valorile stabilite pentru imobilele care fac obiectul celor trei dosare de despăgubire, respectiv între evaluările întocmite de inculpaţii evaluatori trimişi în judecată şi valorile la care au ajuns experţii în expertiza judiciară dispusă de către instanţa de judecată”, se arată în motivarea consultată de STIRIPESURSE.RO.
În acest dosar, procurorii DNA au dispus, în 9 aprilie 2015, trimiterea în judecată în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi. Anchetatorii susţineau că, prin acţiunile sau inacţiunile lor intenţionate, cei 12 inculpaţi au produs un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de aproape 90 de milioane de euro.
Magistraţii instanţei supreme l-au condamnat la 8 ani de închisoare cu executare pe fostul deputat Theodor-Cătălin Nicolescu în dosarul ANRP. Cu excepţia lui Nicolescu şi a unui expert evaluator (3 ani închisoare), toţi inculpaţii din dosarul retrocedărilor ANRP au primit soluţii definitive de achitare.
