Procedura curtii constitutionale privind invalidarea unui tur de scrutin nu este clar stabilita de lege, asa cum nici rapiditatea cu care un astfel de caz trebuie rezolvat nu este specificata in lege. Unii specialisti spun ca cei noua judecatori trebuie sa dea un verdict rapid, bazandu-se pe jurisprudenta Curtii. Kozsokar Gabor, fost judecator al Curtii, spune ca "nu exista un termen fix, niciodata nu se stie cate contestatii si cate probe de administrat ar putea fi". Judecatorul ne-a asigurat insa ca "in cateva zile, Curtea va delibera". Nici o lege nu impiedica insa Curtea sa-si asume rolul unei instante ordinare, care lucreaza cu presupuse dovezi ale fraudei, care poate cere expertize si probe de la institutii ale statului. Astfel, procesul se poate intinde mult si bine, spun alti specialisti.
Cea mai mare problema a PSD in fata Curtii Constitutionale sunt insa mult clamatele "camioane cu probe", pe care deocamdata nu le-a vazut nimeni. Toti specialistii in drept constitutional pe care i-am consultat ne-au explicat ca la Curte nu sunt acceptate orice fel de dovezi, ci unele furnizate sau macar validate in prealabil de o instanta sau de institutii ale statului, precum Biroul Electoral Central sau politie. PSD a sarit peste aceasta etapa. "Curtea nu sta sa analizeze in detaliu daca a fost frauda sau nu, daca un buletin de vot este autentic. Nu orice frauda din procesul electoral este echivalenta cu fraudarea alegerilor si cu afectarea rezultatului", ne-a explicat profesoara de drept constitutional Elena Simina Tanasescu, prodecan al Facultatii de Drept din Bucuresti.
Demersul PSD de a cere repetarea turului II al alegerilor prezidentiale, pe motiv ca au fost fraudate masiv, se loveste de negura care caracterizeaza activitatea si procedurile juridice ale Curtii Constitutionale. Specialistii in drept constitutional ne-au explicat ca legea nu ofera o procedura detaliata in astfel de cazuri si ca nici in practica judiciara a celor noua judecatori nu a mai aparut un caz cu implicatii de asemenea amploare. Daca in anii ‘90 Curtea se limita doar sa verifice constitutionalitatea rezultatelor unor alegeri, in ultimele cicluri electorale a inceput "sa se comporte tot mai mult ca un judecator electoral obisnuit", astfel ca ar putea sa organizeze un proces ca la carte, ne-a explicat Elena Simina Tanasescu, profesor de drept constitutional si prodecan al Facultatii de Drept din Bucuresti. Cei noua judecatori ar putea cere expertize si probe, la fel ca o instanta obisnuita.
Totusi, problema PSD in fata Curtii va fi tocmai cea a probelor, despre care sustine ca are "camioane pline", dar pe care nu le-a vazut nimeni si in privinta carora "PSD este foarte tacut", dupa cum observa profesorul de stiinte politice Daniel Barbu, specialist in drept constitutional.
"Nu orice frauda din procesul electoral este echivalenta cu fraudarea alegerilor si cu afectarea rezultatului", ne-a explicat Elena Simina Tanasescu. In acest sens, profesorul Daniel Barbu sustine ca PSD "ar trebui sa produca un numar de dovezi suficient de concludente in fata Curtii", care sa permita Curtii sa constate ca "votul a fost corupt in asemenea masura incat rezultatul alegerilor nu este legitim". Totusi, fostul judecator al Curtii Constitutionale Kozsokar Gabor ne-a explicat ca cei noua magistrati nu lucreaza cu orice fel de probe: "E nevoie de documente si probe scrise. Nu se accepta martori. Nu este o procedura reglementata in acest sens, insa sunt acceptate procese- verbale, totalizari ale voturilor.
In nici un caz doar buletine de vot". Profesoara Tanasescu spune ca, in cazul Curtii Constitutionale, competenta ei intervine cand se cunosc elementele faptice, iar judecatorii trebuie sa se pronunte daca acestea au fost atat de covarsitoare, "incat ordinea candidatilor a fost afectata". Aceste probe faptice "ar trebui sa fie furnizate de Biroul Electoral Central, daca este vorba de procese-verbale electorale, sau de politie", daca este vorba despre probe video sau alte infractiuni. Curtea Constitutionala nu analizeaza probe propriu-zise, precum buletine de vot fraudate sau diverse inregistrari video, ci se bazeaza pe expertiza altor institutii ale statului. "Curtea nu sta sa analizeze in detaliu daca a fost frauda sau nu, daca un buletin de vot este autentic sau nu", spune Tanasescu. In procesele-verbale de la fiecare sectie de vot, semnate de reprezentantii tuturor partidelor, sunt mentionate si eventualele nereguli constatate.
Asupra neregulilor se pronunta Biroul Electoral Judetean, apoi eventual Biroul Electoral Central, care poate decide sa trimita suspiciunea de frauda Curtii Constitutionale. Acest lucru s-a petrecut, pana acum, doar in cazul a cinci sectii de votare din judetul Caras-Severin. "Daca insa BEC insusi nu a primit procese-verbale cu probleme, cu fraude semnalate, nu are de unde sa fabrice alte probe pentru Curtea Constitutionala", spune Elena Simina Tanasescu. De asemenea, pana in prezent, politia nu a semnalat fraude de amploarea celor acuzate de PSD.
Tocmai pentru ca PSD a sarit aceasta etapa, de a obtine mai intai dovada fraudelor de la institutii care pentru acest scop au fost infiintate, procesul de la Curtea Constitutionala s-ar putea lungi. "Procesul se poate intinde pana la data la care aceasta contestatie este solutionata. Curtea ar putea cere expertizarea unor probe sau chiar alte probe la diverse institutii", explica Elena Simina Tanasescu. Rapiditatea cu care trebuie judecat cazul, "celeritatea de 24-48 de ore, este doar o analogie cu procedura obisnuita de atestare constitutionala a candidaturilor si a listelor electorale. Judecatorul Kozsokar Gabor spune ca "nu exista un termen fix, niciodata nu se stie cate contestatii si cate probe de administrat ar putea fi". Judecatorul recunoaste ca fostii sai colegi "pot cere institutiilor statului sa furnizeze probe", insa ne asigura ca "in cateva zile Curtea va delibera!".
