Premierul Boc a declarat ieri ca, de la intrarea in Uniunea Europeana, Romania a dat mai multi bani la bugetul comunitar decat a primit. Cifrele arata ca balanta nu este chiar pe minus, dar ca daca lucrurile nu se indreapta urgent, are toate sansele sa ajunga acolo. Din cele 3,1 miliarde de euro din fondurile structurale ale Uniunii Europene la dispozitia Bucurestiului in 2007 si 2008, au fost cheltuite circa 176 de milioane, adica nici mai mult, nici mai putin de 6% din bani. In ciuda faptului ca solicitantii au depus suficiente proiecte incat sa acopere de doua ori sumele disponibile, procedurile complicate, birocratia, lipsa de informatii si de comunicare, apelul la unele agentii de consultanta neprofesioniste au facut ca numai 241 de proiecte sa fie aprobate si pentru numai 190 sa fie semnate contractele de finantare. Daca ritmul de atragere a banilor europeni se va mentine, sume de sute de milioane de euro ar putea fi pierdute de Romania in ultimii ani ai bugetului european 2007-2013. In plus, performantele precare ale Bucurestiului risca sa alimenteze vocile din Parlamentul European care sustin ca daca banii comunitari zac nefolositi in tari precum Romania, ar fi mai bine daca fondurile respective ar reveni tarilor mari contributoare, adica "s-ar nationaliza" si fiecare s-ar alimenta mai mult sau mai putin din ce poate sa dea. Perspectiva ar fi un adevarat dezastru pentru Romania si celelalte tari rasaritene. Daca ar fi lasate sa se finanteze in mai mare masura singure, ele n-ar mai avea nici o sansa sa recupereze decalajul urias care le desparte de vechile tari membre.
In discursul de la lansarea unui studiu SAR, premierul Emil Boc a declarat ca de la intrarea in Uniunea Europeana Romania a dat mai multi bani la bugetul comunitar decat a primit. Declaratia pare indreptatita de faptul ca mare parte din asa-numitele fonduri structurale si de coeziune, destinate statelor membre, au ramas intr-adevar necheltuite. Premierul Boc si-a exprimat ingrijorarea cu privire la ritmul lent de atragere si cheltuire a banilor europeni si saptamana trecuta: "Cum a fost posibil ca de doi ani sa fim in Uniunea Europeana si sa avem 176 de milioane de euro? O sa va spun foarte direct: datorita incompetentei acelor oameni si a acelor structuri care au lucrat cu fonduri europene". Guvernul a anuntat deja masuri pentru limitarea sporurilor de 75% pe care le primesc functionarii care lucreaza cu fonduri europene daca ei nu se dovedesc performanti in atragerea de bani comunitari, iar ministrul Dezvoltarii Regionale, Vasile Blaga, a declarat ca vor fi stabilite criterii de performanta foarte limpezi pentru aceste sporuri.
Cifrele arata insa ca de la intrarea in Uniunea Europeana Romania a fost beneficiar net in relatia cu Uniunea Europeana. Potrivit ministerului de Finante, contributia Romaniei la bugetul comunitar a fost in 2007 de 1,15 miliarde de euro si s-au primit 1,56 miliarde de euro, deci bugetul romanesc a fost in castig cu 418 milioane de euro. Situatia pe 2008 nu a fost inca finalizata, dar cifrele pana in noiembrie 2008 arata ca Romania primise la acel moment cu 1,1 miliarde de euro mai mult decat daduse pentru bugetul comunitar. Cum se explica atunci minusul din declaratia premierului Boc?
Confuzia vine, se pare, de la faptul ca Romania primeste mai multe feluri de bani europeni decat cele la care se refera actualul premier.
Programele initiate dupa 1 ianuarie 2007 trebuie sa aduca Romaniei 35 miliarde de euro in perioada bugetului comunitar 2007-2013. Ele sunt fondurile structurale si de coeziune – in valoare de circa 19 miliarde de euro fonduri pentru dezvoltare rurala, agricultura si pescuit – in valoare de circa 14 miliarde de euro, si cateva programe mai mici pentru asa-numita facilitate Schengen sau facilitatea de tranzitie, de restul banilor. In plus, Romania a primit in 2007, 2008 si urmeaza sa primeasca si in 2009 de la bugetul comunitar si fonduri prin programele incepute inainte de aderare, celebrele PHARE, ISPA si SAPARD. Or, intarzierile la care se refera premierul Boc, numai 176 milioane de euro atrase in doi ani, se refera, potrivit cifrelor, exclusiv la fondurile structurale. "Eroarea vine dintr-o cunoastere mai putin solida a ceea ce inseamna utilizarea fondurilor europene, a bugetului comunitar si a relatiilor financiare dintre Romania si Uniunea Europeana", a declarat stefan Ciobanu, seful Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, intr-un interviu acordat "Romaniei libere" inainte de declaratia de ieri a premierului.
6% din 3,1 miliarde de euro, fonduri structurale in doi ani
Dincolo de miza politica a multor declaratii privind fondurile europene, tabelele cu cifre ale asa-numitei Autoritati pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale de la Ministerul de Finante, atesta esecul mecanismelor care ar fi trebuit sa atraga in Romania sume consistente. Din cele 3,1 miliarde de euro pentru 2007 si 2008 cumulat, Romania a reusit sa cheltuiasca in doi ani numai 6%. Cele 7 Programe Operationale Sectoriale prin care se impart banii din fondurile structurale au inregistrat intarzieri notabile, iar traseul proiectelor indica mari dificultati de parcurs.
In Programul Operational (PO) Regional, pana la 31 decembrie 2008, s-au depus peste 1300 de proiecte, au fost aprobate numai 54, s-au semnat contracte pentru 40 dintre ele, adica s-a cheltuit 1% din cele 734 milioane de euro destinate acestui domeniu pentru 2007 si 2008. Desi proiectele depuse acopereau de trei ori suma, cele aprobate vor atrage mai putin de jumatate din banii europeni disponibili in cei doi ani (42%).
In privinta PO Transport lucrurile stau chiar mai prost. Aici, Romania ar fi putut cheltui, in primii doi ani, 693 de milioane de euro. Au fost depuse 16 proiecte pentru ceva mai mult de jumatate din suma, au fost aprobate 6 proiecte care inseamna 1% din cele aproape 700 de milioane, s-au semnat contracte in 4 si au fost cheltuiti 0 bani europeni. Tabloul e completat de Programul Operational privind Cresterea Competitivitatii. Prin negocierile de aderare incheiate in 2004, Romania a obtinut o proportie mai mica din suma totala a banilor europeni care ajung la Bucuresti pentru acest capitol – numai 365 milioane de euro. Dar mediul de afaceri s-a dovedit suficient de activ incat sa fie depuse nu mai putin de 2834 de proiecte ale caror solicitari cumulate depaseau de 5 ori sumele disponibile. Dar numai 128 de proiecte au fost aprobate (atrag 67% din banii programului) si pentru unul singur s-au semnat contracte de finantare – proiectul Jeremie pentru microintreprinderi, derulat de Banca Europeana de Investitii. Pe scurt, nici un proiect romanesc din cele 2.834 depuse in acest program nu fusese finantat la inceputul lui 2009 din bani europeni.
In PO legat de Dezvoltarea Capacitatii Administrative, proiectele castigatoare reprezinta 20% din banii europeni, dar pana acum nu s-a cheltuit nimic. Situatia e ceva mai buna in privinta Dezvoltarii Resurselor Umane, unde proiectele depuse acopera 56% din cele 543 milioane de euro ale programului si s-au semnat contracte pentru jumatate din bani. Rezultatele cele mai bune sunt insa la Mediu, unde, datorita experientei, proiectele aprobate urmeaza sa atraga aproape 90% din banii pe 2007 si 2008, contractele acopera deja 77% si s-au facut plati in proportie de 7%, adica mai mult decat media pe cele sapte domenii. In cel de-al saptelea program, si cel mai mic, Asistenta Tehnica, au fost aprobate proiecte care acopera aproape jumatate din banii disponibili, dar pana in 2009 nu se cheltuise inca nici un ban.
Acest esec al administratiei de la Bucuresti in atragerea de sume importante are cauze multiple, dar este cert ca cei care au intermediat obtinerea de bani europeni au inregistrat o serie intreaga de erori. In ciuda cifrelor, noul director al Autoritatii, stefan Ciobanu (cel vechi a devenit adjunct), spune ca Romania nu a inregistrat nici intarzieri de nerecuperat si nici nu a pierdut vreun euro din fondurile structurale. La fel, fostul sef al Departamentului pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocanea, spune ca banii europeni nu au fost pierduti si spune ca atragerea de bani europeni nu este nicidecum problema exclusiva a Guvernului, ci si a primariilor, a consiliilor judetene, a unei intregi liste de institutii de la nivel local cum ar fi Oficiile de Cadastru. Chiar membrii actualului guvern dau semne ca se pregatesc pentru un esec. Citat de un alt cotidian central, ministrul transporturilor, Radu Berceanu a declarat ca banii europeni nerambursabili sunt "o utopie", ca se obtin greu si nu pot fi folositi la constructia de autostrazi. Aceasta, in conditiile in care Ministerului Transporturilor i-au fost destinate 4,7 miliarde de euro din banii comunitari pana in 2013, adica 1,3 miliarde de euro pana in 2009.
Riscul de a pierde bani europeni apare dupa 2011
Directorul Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), stefan Ciobanu, spune ca, daca o tara membra nu cheltuieste intr-un an banii din fondurile structurale prevazuti in bugetul comunitar, ei pot fi cheltuiti in anii urmatori. Proiectele cu bani europeni se desfasoara in mai multi pasi (vezi caseta) care pot dura 2 sau 3 ani. Prin urmare, un proiect aprobat in 2008 primeste banii pana in 2011. "Absorbtia nu se genereaza peste noapte, spune stefan Ciobanu. Pentru a vedea un singur euro cheltuit trebuie parcurse toate etapele care dureaza fiecare luni de zile". El admite insa riscul aglomerarii la finalul perioadei in 2012 – 2013, adica sumele reportate din primii ani de la aderare sa nu fie acoperiti de proiecte aprobate spre finalul intervalului. In acest caz, o parte din banii europeni pot fi intr-adevar pierduti. Ca lucrurile acestea sa nu se intample, Adrian Ciocanea spune ca este nevoie de schimbari de substanta si nu numai la Guvern: "De-abia de cateva luni primarii au inceput sa umble, sa caute solutii. La noi, primarul sta in birou si asteapta sa vina investitorii ca sa-i propuna proiecte, daca e intr-o zona industriala, sta pe scaun si asteapta investitorii sa-i ceara concesiuni."
Totusi, se pare ca nu lipsa proiectelor, de care se temeau autoritatile la inceput, a fost cauza unei cheltuirii a numai 6% din fondurile structurale. In 2007 si 2008, au fost depuse 7.235 de proiecte care acopereau de doua ori si jumatate cele 3,1 miliarde de euro. Dar numai 423 au fost aprobate pana in decembrie 2008 si pentru numai 190 au fost semnate contracte de finantare. Problema este deci la autoritati din cauza intarzierii procedurilor, foarte complexe de altfel si la solicitantii de proiecte care n-au reusit decat in proportie foarte mica sa indeplineasca criteriile.
"Ghidul Solicitantului" nu s-a prezentat la timp
Directorul ACIS, stefan Ciobanu, a explicat ca in primul an de la aderare, Romania a trebuit sa negocieze cu Comisia Europeana fiecare dintre cele sapte programe sectoriale. Negocierile pentru cinci dintre ele s-au incheiat in iunie 2007, iar pentru doua in noiembrie. Dupa aceasta etapa, a urmat alta in care autoritatile romane au stabilit impreuna cu expertii de la Bruxelles 105 categorii de proiecte pentru care se pot obtine bani europeni din fondurile structurale. Ca sa poata alcatui acel Ghid al Solicitantului, indispensabil celor care vor sa faca proiecte pentru bani nerambursabili, a fost nevoie de luni de analize. Adrian Ciocanea, fostul sef al Departamentului de Afaceri Europene, a explicat la randul sau ca una dintre dificultatile cele mai mari a fost ca regulile si prioritatile europene sa fie corelate cu mult prea stufoasa legislatie interna, adesea contradictorie. Au existat momente in care expertii straini, adusi pentru accelerarea procedurilor s-au pierdut pur si simplu in hartiile romanesti: "La Programul pentru competitivitate expertii irlandezi impreuna cu birocratia romaneasca s-au blocat pur si simplu. S-a publicat Ghidul Solicitantului pe bucati, pe anumite categorii de proiecte, trebuia sa fie gata in noiembrie 2007 si a fost gata in februarie 2008". Era vorba ca fiecare domeniu (vezi graficul) sa fie pus in acord cu toate tipurile de avize, autorizatii, formulare si alte asemenea din legislatia nationala. "Foarte multe dintre probleme le-am identificat pe parcurs, spune stefan Ciobanu. Cu cat inaintam, descopeream diverse situatii in legi si regulamente interne care trebuiau clarificate inclusiv la Bruxelles". El da exemplul unei hotarari de guvern privind devizele pentru investitii (autostrazi, statii de epurare, constructii de orice fel) care, pentru a fi schimbata in directia corecta, a necesitat cinci luni de analize si negocieri cu institutiile implicate. "Grupuri de experti romani si straini veneau si plecau la Comisie, iar toata aceasta procedura extrem de complicata avea o ordine interna greu de priceput, si nu ma mir ca apar la televizor oameni politici care in lipsa de consilieri sau in lipsa de bun-simt tehnic anunta ca exista absortie 0, in loc sa se straduiasca sa inteleaga procedurile inevitabile in relatia cu Bruxelles-ul", spune Adrian Ciocanea. Cert este ca anul 2007 a fost un an inexistent pentru eventualele companii sau autoritati locale care ar fi vrut sa depuna proiecte pentru fonduri structurale. Majoritatea proiectelor s-au depus in 2008.
Ce urmeaza?
Noile oficialitati de la Bucuresti au anuntat masuri de limitare a sporului de 75% acordat prin angajamentele cu Bruxelles-ul functionarilor care se ocupa de fonduri europene la nivel central si local. stefan Ciobanu de la ACIS spune ca este insa foarte greu de masurat performanta personala in aceasta privinta: "Cine e mai important? Directorul care semneaza sau cel care verifica un proiect, cel care deconteaza o factura?".
Cat despre simplificarea procedurilor, el admite ca autoritatile romane au fost deosebit de prudente in primii doi ani de la aderare, de teama ca Uniunea Europeana sa nu respinga in bloc finantarile. Acum "vrem sa coboram anumite cerinte excesive la un nivel rezonabil, dar niciodata nu vom fi in situatia de a spune ca totul este foarte simplu cu fondurile europene si veniti cu un document de doua pagini si veti obtine doua milioane de euro. Comisia manifesta toleranta 0 daca fondurile europene nu se cheltuiesc corect", spune oficialul ACIS. Cat despre unii beneficiari, in special autoritati locale, Adrian Ciocanea e de parere ca ar fi nevoie de mai mult profesionalism: "Proiectele judetene nu au legatura unele cu altele, ne trezim cu drumuri judetene care nu continua in judetul celalalt, ceea ce e in dezavantajul ambelor judete, pentru ca intr-unul dintre ele au existat alte interese". Indiferent insa de ce spun oficialii mai vechi sau mai noi, beneficiarii care nu au legatura cu autoritatile intampina mari probleme. Saptamana trecuta, mai multe organizatii civice care au castigat proiecte prin PHARE 2005 au protestat in strada pentru ca nu-si primisera banii europeni nici in februarie 2009, la cateva luni dupa ce respectivele proiecte ar fi trebuit sa se incheie. Oficial au fost date asigurari ca perioada de rodaj a trecut si ca nu se va intampla acelasi lucru si cu fondurile structurale.
» 7 pasi pana la banii europeni
» Depunerea proiectului de catre solicitant
» Analiza dosarului de catre autoritati
» Semnarea contractului de finantare
» Licitatiile si achizitiile declansate de catre beneficiari
» Inceperea derularii contractelor din proiect
» Verificarea facturilor
» Decontarea primilor bani europeni
