Traficul de marfuri de contrabanda din Ucraina si Moldova a supravietuit intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, in ciuda masurilor anuntate de securizare a frontierelor. Pietele din orasele din apropierea granitei sau chiar din Bucuresti sunt in continuare pline de tigari, alcool, alimente, imbracaminte care se vand aici fara ca statul roman sa incaseze vreo taxa. Lucrurile merg bine pentru comercianti, atata vreme cat le dau vamesilor „partea lor”. Reporterii „Romaniei libere” au trecut de mai multe ori prin punctele de frontiera cu Moldova si Ucraina si au adus in tara alcool, tigari si fructe in cantitati mult mai mari decat cele prevazute de lege.
Jurnalistii nu au facut altceva decat sa se amestece printre sutele, miile de traficanti care traiesc de pe urma acestui comert transfrontalier. Au aflat astfel ca exista „tarife” fixe la spagile care se dau vamesilor pentru ca vanzatorii sa scape necontrolati. Reporterii au mai constatat ca in randul functionarilor de la frontiere exista totusi teama de a nu fi prinsi in flagrant atunci cand iau bani. Din acest motiv, atunci cand au de-a face cu romani se gandesc de doua ori inainte sa primeasca vreo atentie. Moldovenii si ucrainenii sunt insa „vamuiti” fara nici o jena.
Pentru a intelege cum functioneaza sistemul prin care se aduc in tara tigari, alcool sau alimente de contrabanda, am cautat pentru inceput sa stam de vorba cu cei care le vand. Am mers la Galati, acolo unde exista o importanta piata de desfacere a produselor aduse „la negru” din Republica Moldova. Negustorii ajung aici inca de la cinci dimineata, pentru a-i prinde de clienti pe muncitorii care pleaca la lucru cu noaptea-n cap. Concurenta este atat de mare incat atunci cand un tramvai sau un microbuz opreste in statia din dreptul pietei, moldovenii se napustesc in usa, cu pachete de tigari in mana. Galatenii cumpara fara sa mai coboare din tramvai.
I-am intrebat pe cativa dintre acesti comercianti cum am putea face sa trecem si noi granita cu tigari si alcool si toti ne-au explicat ca trebuie sa le dam vamesilor „partea lor”.
Reporter: Daca vrem sa luam tigari de dincolo, cum trecem?
Vanzator din Galati: Te duci sa iei si vii.
R.: Dar cum trec granita?
V.: Ehei, cum trecem noi. Cu doua, trei cartoane…
R.: si cat le lasati la vamesi? Le dati ceva?
V.: 50.000 de lei (lei vechi – n.r.) de carton.
R.: Unde, la moldoveni sau aici la noi?
V.: La voi.
R.: Vreau sa iau si niste votca.
V.: Votca nu da voie…
R.: Nici daca ii dam ceva?
V.: Pai, acolo depinde cum te intelegi cu ei.
Potrivit Codului Vamal, o persoana care vine in Romania dintr-o tara din afara spatiului UE poate avea asupra sa doar un cartus de tigari si un litru de alcool. Mai mult, este interzisa cu desavarsire introducerea de bunuri in vederea comercializarii lor, chiar daca cel care face acest lucru plateste taxe vamale. Importul de produse pentru vanzarea lor se poate face doar de agenti comerciali autorizati.
Desigur, regulile de la Bucuresti nu se aplica si in vama cu Republica Moldova. Am constatat ca moldovenii trec si de cate doua, trei ori pe zi cu tigari, alcool sau legume si fructe, pe care le vand apoi in orasele romanesti. In Vama Giurgiulesti, de langa Galati, am cerut informatii unor moldoveni care se intorceau acasa dupa ce vandusera prune si struguri in Romania.
Reporter: Cat platesti la vamesi pentru cartusul de tigari?
Moldovean 1: 50.000. La voi. si la noi mai dai 5 lei de-ai nostri.
R.: Deci cinci lei la noi, cinci lei la voi.
Moldoveanca: Ei da, dar cinci de-ai vostri sunt 20 de-ai nostri.
R.: Platesti cu chitanta, nu?
Moldovean 2: Ei… chitanta. Chitanta-i in buzunar!
Sumele mentionate mai sus nu apar in nici un registru, pentru ca totul e „la negru”. Desi banii pe care-i da un moldovean la un singur transport par mici la prima vedere, trebuie sa tinem seama de faptul ca aproape fiecare dintre comercianti traverseaza granita de cel putin trei-patru ori pe zi. si de fiecare data lasa „cota” cuvenita vamesilor care inchid ochii la incalcarea legii.
Traficul are loc pe ambele maluri ale Prutului
Comertul cu produse de contrabanda are loc nu numai dinspre Republica Moldova spre Romania, ci si invers. Moldovenii aduc in tara noastra struguri, prune sau mere din productia proprie, le vand aici. Clientii nu lipsesc pentru ca intotdeauna ei isi vand marfa la jumatate de pret fata de piata locala.
Apoi cu banii obtinuti cumpara carne sau alte alimente si distribuie in orasele basarabene unde acestea sunt mai scumpe. Potrivit negustorilor cu care am discutat noi, produsele din carne costa uneori si dublu pe celalalt mal al Prutului. De exemplu, dupa cum ne-a explicat o moldoveanca ce vinde zilnic in piata din Galati, in Romania poti cumpara carne de porc cu 130.000 de lei vechi romanesti, ceea ce inseamna 60 de lei moldovesti. Or, la Cahul, de exemplu, cea mai ieftina carne nu coboara sub 80 de lei moldovenesti. Preturile cresc considerabil daca vorbim de preparate.
Reporter: Cu cat dati prunele?
Moldoveanca: Pai, cate un leu, cateodata. Depinde. La inceput mai scump, apoi mai ieftin. Noi nu le cumparam noi, sunt ale noastre.
R.: Si merita?
Ma.: Clar ca se merita. Ce sa facem? Noi cumparam de acolo ceva produse si ducem in partea aceea (n.r. – Romania) si le dam si, iaca, am facut un milion. La o adica. La o vorba. Iar acolo (n.r. – Rep Moldova) fac doua.
R.: Dar de ce, sunt mai ieftine in Romania produsele?
Ma: Da, din carne mai luam. Din afumate, din…
R.: E mai ieftin in Romania?
Ma: Da, bre, da. Noi ne ducem acolo si le dam la un bar si ne scoatem banul.
Vamesii se tem de romani
Am vrut sa vedem si noi daca trecerea vamii cu produse se face chiar atat de usor dupa cum ne-au povestit moldovenii. Am aflat ca pentru romanii este, in principiu, ceva mai greu, pentru ca vamesii se feresc sa primeasca bani, de teama unui potentia flagrant.
Granicerii nu risca foarte mult cu moldovenii, in schimb, pentru ca pe acestia ii cunosc foarte bine, inclusiv dupa nume. Asta, pentru ca de ani de zile micii traficanti sunt aceiasi.
Am cumparat totusi cinci cartuse de tigari si zece sticle de alcool de la Giurgiulesti, din primul magazin de dincolo de granita. Ne-am urcat apoi in masina unor negustori care transportau in Romania 300 de kilograme de prune si mai multe cartuse de tigari.
Vamesa de la Giurgiulesti ne-a „mirosit” rapid si a refuzat sa primeasca bani de la noi. Dar, surpriza, nici de la insotitorii nostri.
„Ce faceti dom’le cu banii aia? Bagati-i-va in buzunar. Nu suntem la market aici”,
ne-a spus functionara, dupa ce i-am intins banii.
Functionara de la ghiseu s-a speriat atat de tare de o potentiala capcana, incat ne-a vrut cat mai repede plecati din vama. Tocmai de aceea, nici pe soferul moldovean nu l-a mai lasat sa plateasca taxa de drum, asa cum se face intotdeauna la intrarea in tara, spre uimirea si amuzamentul chiar ale comerciantilor moldoveni, obisnuiti pana atunci cu un altfel de tratament.
Reporter: Eu ma mir ca nu ne-a luat banii. Am vrut sa-i dam 500.000. A, la romani nu prea iau?
Moldoveanca: Nu, nu… Ai vazut ce-o spus: prima masina e libera.
R.: si pe celelalte doua le-a tinut…
M.: Le-o tinut. Nici sa se duca sa plateasca rovinieta, 10 dolari, nu o apucat. „Ce umbli, domnule, cu banii?”, ati vazut cum spunea?
R.: Da, s-a speriat. Dar de obicei ia bani, nu?
M.: Da. Tot timpul.
Teama, mai puternica decat regulamentele
Am reusit sa trecem vama dintre Romania si Republica Moldova incalcand toate reglementarile vamele in vigoare. Aveam asupra noastra sapte cartuse de tigari, la patru oameni, desi aveam dreptul doar la patru, zece sticle de alcool de jumatate de litru, desi aveam dreptul doar la opt, si cel putin 300 kilograme de prune pentru care nu detineam nici un act si pe care moldovenii urmau sa le vanda la Galati. Evident ca vamesii stiau ce transportam, dar nu au avut nici o reactie.
Trafic cu microbuzul
Exista numeroase alte cai de a introduce in Romania tigari si alcool de contrabanda. Marfa poate fi trimisa prin microbuzele care realizeaza curse zilnice intre orasele moldovenesti si cele romanesti. Aceasta varianta prezinta doua avantaje majore. In primul rand, soferii se cunosc cu vamesii de pe ambele maluri ale Prutului, deci nu vor intampina prea multe probleme. In al doilea rand, in cazul in care are loc un control, expedientul nu risca nimic.
Am reusit sa trimitem de la Chisinau la Iasi sase sticle de alcool, platind soferului zece euro.
Reporter: Dar la vama nu sunt probleme?
Sofer: Nu. De ce sa fie?
R.: Cu vinul si cu bautura…
S.: Hm. Noi n-avem si nu o sa fie o problema.
R.: Va cunosc, daca faceti zilnic asta…
S.: Da, nu cred ca… Mai ales daca vede ca ai asa de putin bagaj.
R.: Da’ in caz de ceva, dati bani?
S.: Da, se dau niste bani.
Daca ar fi fost sa vindem in Romania ceea ce am cumparat din Republica Moldova am fi facut un profit de minimum doua milioane. Intr-o ora. In Autogara de Sud din Chisinau, unde am trimis cel de-al doilea pachet, am avut nevoie si de mai putin timp pana sa identificam un sofer dispus sa ne transporte marfa.
„Romanii nu fac turism, romanii merg la bazar”
A doua parte a experimentului nostru a fost sa incercam sa aducem marfuri din Ucrania, tara din care provine o buna parte din marfa de contrabanda din pietele romanesti. Am descoperit comercianti care trec, de asemenea, si de cate trei, patru ori pe zi cu produse pe care le vand de o parte si de alta a frontierei.
Bazarul si piata de langa autogara din Suceava, renumite pentru ca acolo se aduna cei mai multi vanzatori ucrainieni, se deschid la trei si jumatate dimineata. Pana la ora noua, mai bine de jumatate din negustori si-au vandut marfa si revin in Ucraina. Nu o fac niciodata cu mana goala. Daca romanilor le vand tigari si alcool ieftin, de slaba calitate, conserve de carne si chiar peste, negustorii pleaca acasa cu bauturi de calitate sau incaltaminte.
Am reusit si noi, din prima incercare, sa aducem in Romania tigari de contrabanda, sub ochii ingaduitori ai vamesilor ucraineni si romani de la Vama Siret. Am testat doua variante de a trece frontiera: cu trenul si cu microbuzul.
Drumul dintre Cernauti si Suceava pe calea ferata dureaza cinci ore, in timp ce cu microbuzul e nevoie doar de o ora.
Totusi, vamesii care controleaza trenurile nu s-au mirat cand le-am spus ca avem mai multe tigari decat limita legala. Functionara ucraineana s-a oferit chiar sa ne invete cum sa ascundem mai bine acest lucru.
Reporter: Tigarile astea tre’ sa le…
Vames ucrainean: Tigari…
R.: Sunt trei…
V.: Trei cartuse?
R.: Da.
V.: Doar unul e voie. (Catre cel de-al doilea reporter.) Tigari este?
R.: Eu nu.
V.: (Ia un pachet si-l pune in geanta celui de-al doilea reporter.) Geanta. (Apoi cere sa-i aratam daca mai avem si alte tigari pe sub bagaje.)
La fel de amabil s-a dovedit si functionarul vamal roman, care ne-a sfatuit parinteste sa fim mai atenti data viitoare.
Vames roman: Aveti bagaje?
R.: Astea doua.
V.: Ce-aveti? Tigari aveti?
R.: Avem vreo doua, trei cartuse. Avem vreo trei cartuse.
V.: Amandoi?
R.: Da. Trei in doua persoane.
V.: stiti ca aveti voie un cartus, da?
R: Da.
V.: Sunt ale dumneavoastra sau nu? Nu vi le-a dat nimeni din tren?
R.: Nu, nu.
V.: Mai aveti dedesubt ceva?
R.: Nu. Puteti controla.
V.: Altceva? Ati cumparat vreun…
R.: Pistolet? Nu avem. Am incercat, dar n-am gasit. Glumesc.
V.: Astea nu-s glume. Droguri nu?
R.: Nici atat.
V.: Bine, dar sa nu se mai intample, da?
Mai mult, vamesii de pe ambele parti ale frontierei sunt atat de obisnuiti cu micul trafic dintre cele doua tari incat nici unul dintre ei nu ne-a crezut cand le-am spus ca venim dintr-o vizita turistica la Cernauti, unde am ramas cu masina in pana.
Vames ucrainean 1: Care e scopul vizitei voastre in Ucraina?
Reporter: Turistic.
V1.: Da, turistic. Sa repari masina e turism?
R.: Nu, nu. Am fost in Moldova, apoi in Cernauti si acolo ni s-a stricat masina.
V2.: Ei, turism. Ati fost la bazar, nu turism. Romanii si turismul. (Rade.)
Supracontrol? Nici un pericol
Comerciantii nu intampina nici o piedica, chiar daca trec granita cu microbuzul plin de marfa. Singura conditie este sa plateasca sumele cuvenite vamesilor. Am constatat acest lucru atunci cand soferul microbuzului care ne aducea in tara din Ucraina a fost luat la intrebari de vamesul roman de la Punctul de trecere al frontierei Siret.
Vames roman Siret: Ce-ai acolo, Vasea?
Sofer: 30 de perechi de pantofi.
Vames: si, ai dat ceva la fata? (n.r.- functionara de la ghiseu)
Sofer: Inca nu, n-am apucat.
Vames: Nu e bine, Vasea… Nu e bine!
Nici macar supracontroalele venite de la Regionala Vamala Iasi nu-i sperie pe vamesii si micii negustori de la Vama Siret. Ba chiar ei fac glume impreuna pe seama controlorilor..
Sofer: Da’ cine-i?
Vames: Doua echipaje.
Sofer: Nu-i nimic. Spuneti-i ca-i liniste,
da-i drumul. Azi e sambata, fiecare vrea ceva. Iasul a venit la mancare.
De altfel, ucrainienii nici nu au de ce sa se teama. soferul unui microbuz si cei trei pasageri au cumparat din duty-free-ul de la Vama Siret, chiar sub ochii agentilor de la supracontrolul vamal, peste 15 sticle de votca. Vanzatorii de la magazin au acceptat cu lejeritate propunerea soferului, pe care-l cunosteau destul de bine, ca o parte din sticle sa fie trecute pe numele nostru, fara ca macar vreunul dintrei ei sa ne ceara acordul. Toti se miscau ca si cum nu era prima data cand faceau acest lucru.
Concluzia acestui experiment este una singura. Intrarea Romaniei in Uniunea Europeana si anuntata securizare a granitelor nu a periclitat traficul cu produse de contrabanda, fie ele tigari, alcool sau alimente, dinspre cei doi vecini ai tarii noastre. Au crescut doar spagile pe care negustorii trebuie sa le plateasca. De altfel, situatia a fost foarte bine descrisa de unul dintre comerciatii moldoveni cu care am calatorit: „Toti vor bani, si-ncolo, si-coace, si pe drum, si pe p….a mamii lor!”.
Varianta filmata cu camera ascunsa a acestei investigatii poate fi vizionata pe www.romanialibera.ro
» Nu poti aduce in tara bunuri destinate comercializarii
Codul Vamal al Romaniei prevede reguli stricte referitoare la introducerea in tara a marfurilor provenind din tari care nu fac parte din Uniunea Europeana. Ca o regula generala, bunurile pe care un calator le poate introduce in tara trebuie sa fie intr-o cantitate rezonabila si destinate uzului personal. Astfel, o persoana care vine de exemplu, din Ucraina sau Republica Moldova poate avea asupra sa doar un cartus de tigari (200 de tigarete).
In ceea ce priveste alcoolul, pot fi introduse in tara bauturi spirtoase in cantitate de un litru, in cazul in care taria alcoolica depaseste 22%, sau doi litri daca bautura are o tarie mai mica de 22% din volum. Pot fi aduse in Romania doar 50 de ml de parfumuri si 250 de ml apa de toaleta. Mai trebuie spus ca o persoana fizica nu poate aduce in tara bunuri in vederea comercializarii, chiar daca plateste taxe vamale.
