» Terenurile agricole din Romania sunt de peste patru ori mai ieftine decat in alte tari ale UE.
» Sfaturile oficialilor, de amanare a tranzactiilor cu terenuri pentru vremuri mai bune, pot paraliza piata.
» Parcelele arabile din jurul oraselor au inceput sa se vanda la metru, catre constructorii noilor cartiere.
In ciuda scumpirii rapide a caselor, Romania ramane un el-dorado al UE la capitolul terenuri agricole. Pamantul nostru stramosesc este, in medie, la sfert de pret fata de alte parcele comunitare, ceea ce ii determina pe investitorii straini sa-l cumpere cu zecile de hectare. Expertii imobiliari spun ca pretul terenurilor va creste si in Romania.
Preturi in crestere
"Avand in vedere ca Romania are un sol de calitate pentru culturile agricole si faptul ca nivelul preturilor pentru terenurile arabile este la sfert fata de cele din UE, putem previziona o crestere a pretului in continuare", a declarat Alexandru Nitescu, manager de proiecte de investitii la Regatta. Tendinta de crestere a preturilor este anticipata si de presedinta Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare (ARAI), Ruxandra Cleciu: "Acum, pretul unui hectar de teren agricol variaza intre 500 si 600 de euro. Un hectar de teren cu livezi, paduri sau vii costa intre 2.000 si 2.500 de euro. Exista suficient loc de crestere a preturilor, in conditiile in care in Polonia, de pilda, hectarul de teren gol se vinde cu 4.000 de euro". Terenurile se vor scumpi atunci cand se va crea infrastructura necesara. "Acum degeaba este ieftin terenul, daca nu ai apa, lumina si gaze. Probabil ca in viitor aceste lucruri se vor schimba", a apreciat presedinta ARAI. "Preturile terenurilor pretabile pentru desfasurarea activitatilor agricole sunt in continua crestere, iar o data cu relansarea agriculturii, cu sprijinul programelor initiate de UE, preturile vor ajunge la nivelul atins in UE", a aratat, la randul sau, Cornel Farcuta, coordonatorul departamenului "Terenuri" al Eurometropola. Pe segmentul tranzactiilor cu terenuri s-a mai produs o schimbare interesanta. Parcelele agricole din jurul marilor orase au ajuns sa se vanda "la metru". "Terenul «la metru» este cumparat de catre cei care vor sa dezvolte proiecte rezidentiale, parcuri tehnologice si industriale", a spus Ruxandra Cleciu. "Exista foarte multe terenuri agricole ideale pentru dezvoltari imobiliare, dar si terenuri agricole care nu se pot utiliza decat pentru activitati care tin exclusiv de agricultura. Din prima categorie fac parte terenurile amplasate in extravilanul localitatilor din jurul Bucurestiului", a explicat Farcuta. El a aratat ca, printr-o tranzactie recenta, pe 4 hectare de teren agricol in Corbeanca, cultivat pana deunazi cu porumb, grau si floarea-soarelui, proprietarul a obtinut 1,3 milioane de euro. "O asemenea suma este foarte tentanta pentru cei care cunosc volumul de munca depus in activitatile agricole si rata de rentabilitate scazuta", a conchis expertul. Pe de alta parte, investitiile in sectorul agrar pot stimula cererea de terenuri. "Se asteapta investitii masive in sectorul agrar, fapt ce va determina o crestere a cererii de terenuri, influentand astfel pretul solicitat de proprietari. Cele mai cautate vor fi suprafetele mari, compacte, pe care se pot realiza exploatari agricole, utilizand fondurile UE", a apreciat Bogdan Cornigeanu, directorul departamentului de terenuri al Neocasa.
Risc de inghet al pietei
In opinia agentilor imobiliari, sfaturile diversilor oficiali privind amanarea vanzarii terenurilor pana cand preturile se vor majora pot determina inghetarea tranzactiilor pe acest segment al pietei. "Piata nu ar mai putea functiona daca toti ar astepta vanzarea terenurilor la pret maximal, astfel incat un astfel de avertisment este subiectiv si poate doar scadea cantitatea de terenuri tranzactionate de pe piata", a spus expertul Alexandru Nitescu. La aceasta ora, vand terenuri proprietarii individuali si mostenitorii proprietarilor, care nu locuiesc in respectivele localitati sau nu sunt multumiti cu ceea ce primesc de la arendasi. Cumparatorii sunt, in majoritate, cetateni romani, dar si italieni, spanioli, greci, israelieni si elvetieni. Cele mai multe terenuri se cumpara in scop speculativ (pentru revanzare), insa exista si terenuri achizitionate pentru infiintarea fermelor.
